În exclusivitate pentru Capital, preşedintele Consiliului Concurenţei, vorbeşte, pentru prima oară de la izbucnirea conflictului dintre retaileri şi producători, despre competiţie, investigaţii şi Codul de Bune Practici Comerciale.
Investigarea posibilului abuz de poziţie dominantă a celor mai mari retaileri din Marea Britanie (Tesco, Asda, Sainsbury şi Morrisons) s-a finalizat luna trecută, la doi ani de la începere, cu «achitarea» hipermarketurilor. „Noi facem o investigaţie asemănătoare şi nu ştim când se va termina. Este adevărat nu se va încheia cu sancţiuni, cum nici la ei nu se putea încheia astfel“, spune Gheorghe Oprescu, preşedintele Consiliului Concurenţei (CC). El nu exclude însă, în cazul în care se vor evidenţia nereguli, demararea imediată a unei investigaţii clasice vizând posibile încălcări ale legii.
La o lună de la declanşarea conflictului dintre retailerii şi producătorii din România, CC investighează cazul, primul pas fiind aplicarea unor chestionare celor în cauză. „Restul anchetei depinde de cât de corecte şi complete vor fi informaţiile pe care le vom primi prin aceste chestionare. Pentru că nici producătorii şi nici retailerii nu vor fi 100% deschişi să dea totul din casă“, declară Oprescu.
În investigaţia de analiză a pieţei, CC a luat decizia de a stabili câteva produse ale căror pieţe vor fi examinate. „Mai întâi am identificat piaţa, pentru că fiecare produs în sine e o piaţă, astfel că am făcut o selecţie printre produsele alimentare“, spune Oprescu. „Pentru un produs, cota de piaţă poate fi chiar şi de 100%. În acest caz, legislaţia europeană nu sancţionează poziţia dominantă“.
Deocamdată, Oprescu nu este convins că există o poziţie dominantă a comerţului modern (hipermarketuri şi supermarketuri) pe piaţa naţională. După datele CC, comerţul modern reprezintă 30% din piaţă. „Trebuie văzut dacă există o poziţie dominantă pe piaţa locală, numai că discuţiile se referă la piaţa de achiziţii, pe care nici un jucător nu a definit-o ca locală, ci ca naţională, deoarece aici intervin şi importurile“, explică preşedintele CC. „Rămâne de văzut dacă există o problemă din punctul de vedere al Legii Concurenţei sau o problemă de altă natură, care poate fi rezolvată cu alte instrumente, precum Codul de Bune Practici Comerciale. Dar un astfel de cod ar introduce nişte restricţii asupra concurenţei.“
Magazinele renunţă la preţul minim impus furnizorilor
Aparent, un proiect de Cod de Bune Practici Comerciale este deja agreat de ambele părţi, producători şi retaileri. În urma discuţiilor purtate la Ministerul Agriculturii şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, forma finală a proiectului va fi trimisă CC foarte curând. „ Noi am fost cu ideea acestui cod. Nu o să dureze mult până să-l aprobăm“, declară Oprescu.
Unul dintre aspectele convenite în urma discuţiilor şi care se va regăsi în cod, potrivit unor surse din Ministerul Agriculturii, este preţul de vânzare a produselor către retailer, preţ care nu va mai fi, ca până acum, cel mai mic din piaţă. De asemenea, s-a pus problema retururilor şi scadenţelor către producători, producătorii din panificaţie, de exemplu, cerând termene de plată mai scurte. Cât priveşte costul serviciilor incluse în preţul de raft, se va hotărî dacă taxele de marketing sau cele de deschidere a magazinelor vor mai intra în obligaţia producătorilor.
«Codul Bunelor Practici Comerciale ar introduce restricţii asupra concurenţei.»
Gheorghe Oprescu, preşedintele Consiliului Concurenţei
Capital – Editia nr. 20, data 21 mai 2008
