Orașele mici, acolo unde retailul nu este încă dezvoltat, vor fi anul acesta „câmpul de luptă“ al investitorilor din retailul alimentar. Dacă până în ultimii ani miza a fost orașele aglomerate, mari, adevărate centre de afaceri, iată că balanța se înclină acum spre zonele unde s-au deschis doar câteva magazine. Este acesta un lucru bun sau, dimpotrivă, asistăm la o monopolizare a pieței? Vor reuși micii comercianți să supraviețuiască?

Fără doar și poate, consumul (care dă și volumul vânzărilor marilor retaileri) este încurajat tocmai de cei care cumpără. Este suficient să faci o vizită la final de săptămână, într-un supermarket, fără a lua în calcul sărbătorile (când românii se calcă în picioare, la propriu), și să constanți că mâncarea spulberă, de departe, toate recordurile: românii cumpără „engros“ de toate. Privind din exterior, îți este imposibil să nu te întrebi dacă toate acele produse sunt consumate sau lăsate să se strice și apoi aruncate. În timp ce unele țări din vestul Europei iau măsuri pentru a limita risipa alimentară, iată că la noi lucrurile se mișcă în viteza melcului.

Reprezentanți din Ministerul Agriculturii, însărcinați cu implementarea unor proiecte în acest sens, nu au scos-o la capăt. Până acum. Cu alte cuvinte, nu au reușit să impună o măsură care să ajute la educarea publicului. Așa că, în fiecare zi, aruncăm 6.000 de tone de mâncare. Și nu, nu spune nimeni că această risipă se datorează celor care vând. Ei nu au făcut decât să se conformeze, orientându-și politica de dezvoltare către client.

„Consumatorul trebuie să ştie cum se comportă faţă de produs. Problema se pune tot mai acut pe viitor, faţă de consumul de alimente. Ştim cu toţii că, în prezent, în Uniunea Europeană, fără subvenţii, nu s-ar putea produce produse la preţuri accesibile pentru consumatori. Din păcate, la români s-a observat o obişnuinţă în a-şi umple frigiderul şi, după un timp, să se constate depăşirea termenului de valabilitate înainte de consum“, declara în urmă cu câteva luni fostul ministru al Agriculturii Achim Irimescu.

Așadar, profitând de acest comportament al consumatorului, branduri internaționale au venit în România să facă afaceri și s-au dezvoltat într-un ritm mult mai accelerat decât, poate, și-au imaginat. Ce au însemnat ultimii ani? Investiții de sute de milioane de euro, angajați cu zecile de mii și rulaje de până la 10 miliarde de euro. Cel puțin așa arătau cifrele la sfârșitul anului 2015. Ce se întâmplă mai departe?

Și mai multe magazine

Astăzi, reprezentanții unor lanțuri deja celebre, precum Mega Image, Lidl, Rewe România (Penny Market), Auchan, Kaufland, Carrefour sau Profi spun că nu se opresc din expansiune nici în 2017. Fie vor continua să investească în deschiderea unor magazine, astfel încât să acopere și regiunile considerate „slab reprezentate“, fie se vor concentra pe segmentul de vânzări online. Să le luăm pe rând.

După ce a ajuns la 522 de supermarketuri și magazine de proximitate Shop&Go în 2016, Mega Image a anunțat primele deschideri din acest an în Cluj. Iar planurile retailerului vor continua și cu alte deschideri, în alte orașe. Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer internaţional ce operează în prezent pe trei continente.

Cu o țintă clară pentru următorii ani (300 de magazine), Lidl și-a plănuit deja să ajungă la 215 unități anul acesta, adică un plus de 10 noi magazine, față de 2016. De altfel, anul trecut, retailerul german a deschis 11 magazine.

Un alt mare retailer, Rewe România (Penny Market), va continua să se extindă, adăugând noi locații la cele 200 de magazine pe care le avea la finele lui 2016. Totodată, brandul XXL MegaDiscount va dispărea, șase magazine vor fi rebranduite în Penny și două vor fi închise.
Cu cel mai mare volum al afacerilor (peste 2 miliarde de euro în 2015), lanțul german Kaufland are, de asemenea, planuri cu noi magazine. În 2016, compania a ajus la 112 unități, rețeaua fiind extinsă cu cinci hipermarketuri. Kaufland este și unul dintre cei mai mari angajatori din România, numărul angajaţilor fiind de aproximativ 15.000.

Și Carrefour și-a plănuit inves­tiții importante anul acesta, în principal pentru rebranduirea celor 86 de supermarketuri Billa, pe care le-a cumpărat de la Rewe. Astăzi, retailerul a ajuns la 292 de magazine (cu tot cu hipermarketuri, cu magazinele de proximitate și cu cele 86 de magazine Billa).
Pentru Profi, care este lanţul de retail cu cea mai mare mare acoperire geografică din România (prezent în aproape 250 de localităţi), 2016 a însemnat 134 de magazine noi, ajungând astfel la 500 de unități. Anul acesta, retailerul intenționează să deschidă alte 200 de supermarketuri. În noiembrie anul trecut, Profi a fost cumpărat de fondul de investiții Mid Europa.

Potențialul din online

Mai departe, inves­tiții importante vor fi direcționate și către segmentul online. „Credem în potenţialul online. În prezent, suntem la limita maximă de capacitate ca livrări la domiciliu. Acesta este şi motivul pentru care încercăm constant să îmbunătăţim experienţa comerţului online şi să mărim gama de produse disponibile“, spuneau reprezentanții Carrefour într-un interviu anterior pentru Capital. Astăzi, doar Carrefour și Cora au magazine online proprii. Dar sunt planuri și din partea celorlalți jucători: Mega Image și Kaufland au declarat deja că doresc să investească în propriile magazine online, proiecte care ar putea fi dezvoltate chiar anul acesta.
Calculând laolaltă, pentru toate domeniile din retail, cifrele reprezentate de comerţul electronic în România nu arată rău deloc. Potrivit datelor financiare analizate de KeysFin, cifra de afaceri din e-commerce-ul românesc a crescut susţinut în ultimii ani, de la 1,68 miliarde de lei în 2011, la 5,47 miliarde de lei în 2015. Cea mai semnificativă evoluţie a fost marcată între 2014 şi 2015, când busi­ness-ul din acest sector a avansat cu peste 2 miliarde de lei.

Creşterea afacerilor a venit pe fondul dezvoltării spectaculoase a serviciilor de comerţ online, asigurate în prezent de peste 5.300 de firme, cu peste 2.600 mai multe decât în urmă cu 5 ani. Statisticile mai arată că, pe fondul creşterii interesului românilor pentru produsele şi serviciile vândute pe internet, profitabilitatea sectorului a avansat de la 47,4 milioane lei în 2011 la 233,7 milioane lei în 2015, în timp ce pentru 2016 ţinta a fost de peste 300 milioane de lei.

Credem în potenţialul online. În prezent, suntem la limita maximă de capacitate ca livrări la domiciliu Acesta este şi motivul pentru care încercăm constant să îmbunătăţim experienţa comerţului online şi să mărim gama de produse disponibile.
reprezentanți Carrefour

5.300 de firme asigură serviciile de comerţ online, cu peste 2.600 mai multe decât în urmă cu 5 ani