Primul rateu din segmentul supermarketurilor a fost adjudecat de Univers’all. La doar câteva luni de la acest moment, suntem martorii închiderii primului centru comercial din Capitală, Anador. Deschise la debutul perioadei de boom a retailului, centrele comerciale de nişă îşi fac loc cu greutate printre malluri şi hipermarketuri. Cu undă verde la creditul de consum, românii au alimentat atât creşterile lanţurilor de retail, cât şi extinderea teritorială rapidă a băn
Primul rateu din segmentul supermarketurilor a fost adjudecat de Univers’all. La doar câteva luni de la acest moment, suntem martorii închiderii primului centru comercial din Capitală, Anador.
Deschise la debutul perioadei de boom a retailului, centrele comerciale de nişă îşi fac loc cu greutate printre malluri şi hipermarketuri. Cu undă verde la creditul de consum, românii au alimentat atât creşterile lanţurilor de retail, cât şi extinderea teritorială rapidă a băncilor. Valul s-a domolit, şi comercianţii sunt în căutare de soluţii noi pentru menţinerea profiturilor la acelaşi niveluri. Un ajutor ar putea veni din eliminarea taxelor vamale cu Uniunea Europeană, dar va fi oare de ajuns?
Inaugurat la sfârşitul anului 2005, centrul comercial Anador se vroia un nou concept de tip „food and fashion“, reprezentând un trend mai urban şi mai personal de afaceri, opus celui de supermarket. Proiectul, realizat în urma unei investiţii de opt milioane de euro, pe o suprafaţă de 11.000 de metri pătraţi, urma să aibă şi o a doua etapă în anii 2009-2010. Dar planurile au rămas doar… planuri. Cu numai câteva săptămâni în urmă, complexul Anador a fost vândut unei firme de construcţii. Motivul? Lucian Ghelerter, proprietarul centrului, susţine că „era o afacere făcută pentru a fi vândută“. În realitate, Anador s-a dovedit o investiţie neinspirată. Amplasamentul nefericit l-a ţinut ferit de ochii bucureştenilor, care n-au generat, aşa cum s-ar fi dorit, vânzări pentru firmele din perimetrul complexului. Aşa că, la un an şi câteva luni de la deschidere, s-a luat decizia vânzării lui. Dar noul proprietar nu are de gând să resusciteze complexul, ci să-l demoleze. Conform planului de urbanism, pe strada Vasile Lascăr nr. 216, adică exact pe amplasamentul actual al Anador, va fi ridicat un imobil de locuinţe cu până la 16 etaje şi un hotel. Mai mult sau mai puţin, aceasta era şi a doua etapă a proiectului Anador, care presupunea construcţia unui mall cu o suprafaţă de 18.000 metri pătraţi, a unui hotel, a 6.000 de metri pătraţi spaţii pentru birouri şi a unei parcări subterane. Investiţia ar fi fost de 35 milioane de euro. Nu toate magazinele din complex mergeau însă în pierdere. „Ne mergea bine, dar am fost rugaţi să închidem, pentru că pe actuala locaţie se va construi altceva“, declară Cristian Neagoe, director de PR la librăria Cărtureşti. În momentul de faţă, mai sunt puţine magazine operaţionale în centrul Anador, dar toate vor fi închise într-o săptămână, maximum o lună. Omul de afaceri Lucian Ghelerter a refuzat să dezvăluie numele cumpărătorului şi valoarea tranzacţiei.
De astăzi, în comerţ scapă cine poate
Acesta nu este singurul centru comercial care a întâmpinat dificultăţi. Centrul expoziţional permanent Sphera Bulding Center, tot din Bucureşti, a trecut prin astfel de momente, dar şi-a revenit. „În urmă cu doi ani, o treime din chiriaşi nu au vrut să-şi prelungească contractele de închiriere. Acum, în ciuda faptului că au crescut chiriile şi costurile utilităţilor, toţi vor să mai rămână cel puţin un an“, spune Yossi Mazor, directorul general al centrului. Compania a înregistrat profit abia în al treilea an de funcţionare. Gradul de ocupare în Sphera este de 95%, iar la sfârşitul anului 2006 cifra de afaceri a fost de peste două milioane de euro şi profitul de 30%, după ce în 2004 s-au înregistrat pierderi, iar 2005 s-a încheiat „pe zero“. Conceptul centrului a avut succes în Londra şi Tel Aviv, dar pe piaţa românească a fost greu înţeles. Compania acumulează venituri din trei domenii de activitate: închirierea spaţiului expoziţional (60%), organizarea de târguri (20%) şi organizarea de traininguri pentru profesionişti în construcţii şi clienţi finali (20%). Pentru 2007, directorul Sphera estimează o creştere de 20%-30% a cifrei de afaceri.
Motivele care pot „îngropa“ un centru comercial sunt, conform specialiştilor: locaţia (de exemplu, Sphera), conceptul neinteresant (Anador) şi inaugurarea proiectului înainte ca toate magazinele din incintă să fie gata (Auchan). „Dacă un centru merge prost din cauza locaţiei, poţi compensa printr-un concept bun, care să aducă ceva original sau să răspundă unor nevoi stringente ale pieţei“, explică pentru Capital Carmen Godeanu, senior real estate broker la Regatta. Această metodă de resuscitare a fost aplicată şi de proprietarii Sphera, care au compensat locaţia greu accesibilă printr-un concept de business singular pe piaţa românească. În plus, dacă o galerie comercială nu a pornit bine, specialiştii consideră că este foarte greu să fie redresată, deoarece în momentul în care în piaţă se află că nu funcţionează la parametrii potriviţi, operatorii nu doresc să vină într-o asemenea locaţie.
Reţeta resuscitării
CREATIVITATE În cazul în care lipsa succesului este cauzată de conceptul slab, o variantă de redresare ar fi reorganizarea conceptului, schimbarea mixului de chiriaşi sau găsirea unei alte destinaţii acestui obiectiv. Majoritatea centrelor şi galeriilor comerciale falimentare sunt foarte uşor de adaptat, deoarece sunt spaţii deschise. În cazuri extreme, poţi demola şi reconstrui.
Anador
DERAPAJ Centrul Anador era deţinut de către o companie olandeză cu acelaşi nume. În România, firma controlează şi compania de taxi Getax (ce urma a fi redenumită Anador-Getax). Planurile iniţiale vizau un număr de 5.000 de vizitatori pe zi. Printre chiriaşi s-au numărat: Jolidon, Librăria Cărtureşti, Help Net şi Finansbank.