Costul estimat de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei pentru construirea a 285 kilometri de autostrada pe Valea Prahovei, plus reabilitarea drumului national care leaga Brasov de Sibiu atinge aproximativ 1,4 miliarde de dolari, in timp ce doar 140 km de autostrada pe Valea Oltului se ridica la 1,6 miliarde de dolari. Specialistii au ajuns la concluzia ca cel mai important tronson rutier din Romania este cel care leaga Bucuresti de Sibiu si nu Bucuresti – Pitesti, asa cum se asteapta toata lumea. In momentul de fata, in Romania sunt operationali 113 kilometri de autostrada in zona de sud-est a tarii pe relatia Bucuresti-Pitesti si Cernavoda-Fetesti.
„Sustin cu tarie ca exista un singur proiect bancabil de constructie a unei autostrazi – care isi justifica costurile prin traficul de autovehicule -, si acesta este, in mod evident, Bucuresti – Brasov. Voi construi, cu siguranta, aceasta autostrada in perioada mandatului meu. Studiile tehnice au fost deja facute, urmand ca in perioada urmatoare sa demareze negocierile pentru obtinerea finantarii necesare”, a declarat Miron Mitrea. El spune ca mai are in vedere constructia pe tronsoane (Bucuresti – Buzau si Buzau – Brasov), care vor fi oferite spre concesionare.
Un lucru este, totusi, cat se poate de clar: constructia de autostrazi implica, in mod evident, costuri relativ ridicate, comparativ cu alte cai de comunicatie rutiere. Faptul ca statul trebuie sa scoata din buzunar nu mai putin de 15 milioane de dolari pentru un singur kilometru de autostrada demonstreaza ca eforturile financiare sunt foarte mari. In plus, sa nu uitam ca in Romania ultimului deceniu au existat nenumarate scandaluri legate de modul in care au fost construite tronsoanele de autostrada.
Autostrada spre Litoral va fi rentabila peste zece ani
Exista, de asemenea, si semne de intrebare legate de modul in care statul roman a desemnat anumite companii sa realizeze constructiile de autostrazi, dar si de capacitatea statului de a sustine aceste proiecte din punct de vedere financiar.
„In mod evident, Romania dispune de una dintre cele mai putin dezvoltate retele rutiere din Europa. Acest lucru cantareste foarte mult in decizia pe care companiile straine o iau atunci cand se hotarasc sa investeasca in Romania”, spun analistii de la Banca Europeana de Investitii, principalul finantator al proiectelor rutiere nationale.
„Statul va trebui sa intervina cu finantari considerabile fie initial, in timpul constructiei, fie la final, cand le va da in concesiune, cu garantii pe trafic”, spune Mitrea. El explica faptul ca autostrada Bucuresti – Constanta, de exemplu, se va justifica doar peste 10-15 ani.
Principalele orase ale Romaniei sunt legate printr-o retea de aproximativ 15.000 km de drum principal, incluzand aproape 1.000 km de sosea cu trei sau patru benzi de circulatie si doar 113 km de autostrada. Rapoartele organismelor financiare internationale sugereaza ca doua treimi din retea (in jurul a 10.000 km) au ajuns in starea care necesita reparatii urgente, iar aproape jumatate se afla in conditii precare. Lipsa intretinerii a aproape 2.000 de poduri a provocat alte probleme – 40% dintre acestea sunt sub nivelul de standardizare privind greutatea admisa, implicand restrictii de greutate pentru autovehicule. Acest fapt a dus la devierea vehiculelor pe drumuri secundare, cauzand congestionarea traficului si cresterea concentratiei poluantilor, alaturi de scaderea sigurantei circulatiei. Reteaua de drumuri judetene si locale se gaseste, de asemenea, intr-o stare proasta. Estimarile arata ca aproximativ 60% din lungimea drumurilor acoperite cu asfalt au depasit timpul de viata, in timp ce o treime se afla intr-un stadiu avansat de uzura. Aproximativ 3.900 de poduri necesita o atentie marita, deoarece o treime dintre acestea sunt construite din lemn, fiind ori intr-o stare avansata de distrugere ori deja distruse, ceea ce a determinat inchiderea unui numar de drumuri.
Masini multe, dar vechi
In plus, doar 15,7% din cei 80.200 kilometri estimati de drumuri urbane si rurale sunt modernizate; aproape 35% sunt asfaltate, in timp ce 50% sunt trasate inca direct pe pamant. Varsta medie a parcului auto din Romania este de aproape 12 ani. Aproape 60% dintre masini sunt mai vechi de zece ani si 30% mai vechi de 15 ani. In acest caz, multe autovehicule aflate in circulatie se afla intr-o stare foarte proasta de functionare. Un studiu al Registrului Auto Roman (RAR) arata ca 80% dintre automobile nu respecta standardele de poluare si ca o mare parte a masinilor care si-au efectuat verificarile tehnice au fost gasite cu probleme mecanice importante. Emisiile anuale de plumb pe vehicul generate de traficul auto din Romania sunt de doua pana la 12 ori mai mari decat in tarile Uniunii Europene, iar nivelul de poluare este cu 25% mai mare decat cel din Germania.
Calitatea generala proasta a pieselor de schimb utilizate pentru autovehiculele din Romania contribuie la accentuarea problemelor legate de siguranta autovehiculelor si a nivelurilor de emisii. Numarul vehiculelor echipate cu convertoare catalitice reprezinta 1% din totalul parcului.
Avantajele constructiei de autostrazi
Capacitate mare de circulatie
Viteza mare de deplasare, de circa 120 km/h
Siguranta sporita a traficului
Creeaza noi locuri de munca
Accelereaza dezvoltarea socio-economica a regiunilor traversate
Reprezinta un atu pentru integrarea europeana si pentru turism
Zonele rutiere unde urmeaza sa fie facute investitii in infrastructura
Faza Sector Lungime Cost
(km) (mil.dolari)
1 Bucuresti-Ploiesti 70 350
2 Centura Bucuresti Nord 50 250
3 Lugoj-Nadlac 120 560
4 Comarnic- Brasov 65 319
5 Brasov-Sibiu 110 165
6 Comarnic-Brasov* 65 300
7 Centura Bucuresti Sud 40 112
8 Sibiu-Lugoj* 210 662
9 Bucuresti-Fundulea 26 48,4
* constructia celei de-a doua benzi pe fiecare sens
Sursa: MLPTL
