Câteva opriri neplanificate ale reactoarelor de la Cernavodă, desfășurate pe parcursul a câtorva zile, au ridicat întrebări asupra siguranței centralei nucleare. Oficialii Nuclearelectrica au ieșit de atunci cu declarații referitoare la incidente și au arătat că a fost vorba doar de defecțiuni mecanice care nu au afectat în niciun fel siguranța reactoarelor. De altfel, ambele Unități de la Cernavodă se află în top zece mondial la fiabilitate.
„În 2016 am înlocuit sistemul de excitație al generatorului de la Unitatea 1 din cauza vechimii. A fost un proiect de 20 milioane dolari, făcut împreună cu General Electric, de la care am luat noul sistem”, spune Marian Șerban, director general CN Nuclearelectrica. ”În acord cu inginerii de la GE s-au păstrat în generator unele componente vechi. Acestea, sub presiunea vântului și a ploii au cedat, ceea ce a dus la deconectarea automată de la rețeaua Transelectrica din cauza variațiilor de la valorile standard”, explică Șerban.
Conform oficialului, toate problemele au fost remediate și nu vor mai fi defecțiuni din cauza sistemului de excitație al generatorului. Sistemul cumpărat de la General Electric este utilizat de 60% dintre turbogeneratoarele din lume, fiind ultima tehnologie disponibilă. Unitatea 2 de la Cernavodă este programată pentru aceeași modificare, adică instalarea unui nou sistem de excitație de la General Electric, anul viitor.
„Nu există niciun incident in istoria de exploatare de la Cernavodă care să fi afectat în vreun fel securitatea nucleară”, arată Marian Șerban, care a explicat și că funcționarea centralei este reglementată atât național, cât și internațional, drept pentru care lucrează la cele mai înalte standarde de excelență posibile. „Avem bugetate anual 300 de ore de oprire neprogramată și nu le atingem niciodata. În 2018, în primele patru luni, au fost opriri neplanificate care reprezintă 14% din ce avem bugetat”, arată Marian Șerban.
Retehnologizare și prelungirea duratei de viață
Reactorul 1 de la Cenravodă, care a intrat în funcțiune în 1996, se apropie de durata maximă de funcționare, stabilită la 210.000 ore. Ore care s-ar termina în mod normal în 30 de ani, dar cum unitatea a funcționat la 90% din capacitate în medie (în loc de 80%), perioada se termină în 26 de ani, adică prin 2023. „Am demarat un proiect bazat pe experiența altor centrale cu tehnologie CANDU, din Canada, Argentina și Coreea, astfel încât să extindem durata de funcționare la 240.000 de ore, care ne-ar duce până în 2026”, spune Romeo Urjan, șeful Direcției Tehnice și Retehnologizare Nuclearelectrica.
Extinderea duratei de viață de va face prin studii, analize și inspecții suplimentare, iar acum se află în etapa de studii. Dar în 2026 reactorul va intra obligatoriu în retehnologizare. „Radiaţiile nucleare afectează şi materialele de construcţie, reactorul nuclear e afectat de radiaţii, de îmbătrânire, schimbări de proprietăţi de materiale, iar după 30 de ani de funcţionare, oprim şi se schimbă componentele principale din reactor şi se reporneşte”, arată Urjan.
Conform experiențelor altor țări proiectul va dura doi ani și va costa între 1,2 și 1,5 miliarde euro, iar rezultatul va fi un reactor cu o nouă durată de funcționare de 240.000 de ore. Costul retehnologizării este de două-trei ori mai mic decât cel pentru o centrală nucleară nouă. Oricum, între 2026 și 2028 reatorul nu va funcționa, ceea ce înseamnă că până la 10% din consumul intern va trebui acoperit din alte surse. „Aceste date au fost comunicate în cadrul consultărilor pe care Ministerul Energiei le-a avut cu noi în vederea redactării Strategiei Energetice Naţionale. Aşteptăm să vedem documentul final, care va detalia atât impactul, cât şi potenţialele măsuri compensatorii ale acestei absenţe de 700 MW pe o durată de doi ani”, spune Cosmin Ghiță, directorul nuclear al Nuclearelectrica.
Compania derulează în continuare negocieri și pentru construcția Unităților 3 și 4 de la Cernavodă cu investitorii chinezi, iar actuala conducere a primit un nou mandat de șase luni pentru finalizarea acestora. „Am mai primit un nou mandat de negociere din partea acţionarilor, de șase luni, care a fost aprobat în 2 martie 2018. La finalul acestor șase luni de negociere, vom revizui oportunitatea de a merge înainte sau de a lua alte acţiuni, depinde unde ne aflăm în momentul respectiv cu partenerii chinezi în negociere. Adică, dacă am definitivat acordul sau dacă s-a luat o decizie finală asupra proiectului”, arată Cosmin Ghiţă.
Proiectul pentru realizarea celor două reactoare este evaluat la circa 6 miliarde euro și presupune utilizarea unităților deja ridicate la Cernavodă. Negocierile se poartă de mai mulți ani, dar până acum nu s-a ajuns la un acord.