La 30 de ani de la dispariția URSS și de la sfârșitul Războiului Rece, lumea se află într-un nou Război Rece. Partidul Comunist Chinez visează la un rol de conducere într-o lume sigură pentru autoritarism, încercând să inverseze eșecul autoritarismului leninist din 1991.

Această viziune pentru viitor este în conflict cu cea a SUA și a Lumii Libere. „Socialismul cu caracteristici chinezești” a fost, în sfârșit, recunoscut, pe plan intern, ca o dictatură brutală, și ca o prezență agresivă în străinătate.

Beijingul a folosit puterea militară pentru a-și intimida vecinii și puterea economică pentru a-i pedepsi pe cei care rezistă agendei sale. În același timp a valorificat accesul la tehnologia occidentală pentru a-și avansa viziunea represivă.

Dacă Uniunea Sovietică ar fi reușit să domine toată Europa, ar fi modificat profund balanța globală a puterii în favoarea sa. SUA au răspuns prin înființarea NATO, numită pe bună dreptate cea mai reușită alianță militară din istorie, deoarece a câștigat fără a fi nevoie să lupte.

Dar acest nou Război Rece este diferit. Beijingul prezintă o amenințare militară în Asia și o amenințare economică și tehnologică la nivel global. De aceea, o singură alianță militară multilaterală nu e cel mai bun răspuns.

Reacția la agresiunea Beijingului va necesita o rețea de alianțe de diferite forme, dimensiuni și forme, fiecare împărțită împotriva unuia sau mai multor aspecte ale amenințării.

Obligațiile reciproce ale membrilor ar fi diverse: acestea vor merge de la obligațiile de apărare reciprocă formale ale NATO, la acordurile generale privind standardele economice și angajamentele de prevenire a transferului de tehnologii critice.

Obiectivul SUA și al Lumii Libere în acest război este același ca și în cel anterior: păstrarea libertății, a păcii și a prosperității prin însușirea unei coaliții atât de puternice încât adversarul să nu fie niciodată tentat să le testeze puterea.

Alianță economică globală

China, a doua cea mai mare economie din lume, își folosește puterea economică pentru a-i îndrepta pe alții spre țelul său autoritarist.

Lumea Liberă are nevoie de un mecanism economic de securitate colectivă pentru a rezista Beijingului. Articolul V al NATO prevede că un atac militar asupra unuia este un atac asupra tuturor și că națiunile membre se vor sprijini reciproc.

OMC nu a anticipat un gigant economic iliberal, așa că lumea are nevoie de un „articol V” economic, într-un context diferit.

Când Australia a cerut OMS să investigheze originile pandemiei, China a impus tarife dure pentru vinul, orzul și carnea de vită australiană și a restricționat turismul în Australia. Impactul economic a fost modest, dar mesajul Lumii Libere care a acționat pe o voce a fost extrem de puternic.

Aalianță tehnologică globală

Beijingul caută o dominație globală în tehnologie, cu intenția demonstrată de a utiliza tehnologia în scopuri nefaste. China folosește tehnologia pentru a fura date cu caracter personal și a submina democrațiile, dar și pentru spionaj economic și militar.

SUA trebuie să fie lider în crearea mecanismelor de coordonare a tehnologiei. Există mai multe inițiative promițătoare în acest sens.

Una este o propunere comună din 2020 a trei grupuri de reflecție: Centrul pentru o nouă securitate americană din SUA, Institutul Mercator pentru Studii Chineze din Germania și Inițiativa Asia Pacific din Japonia.

Se numește „Codul comun: un cadru de alianțe pentru politica tehnologică democratică”. O astfel de alianță urmărește să securizeze și să diversifice lanțurile de aprovizionare și să protejeze tehnologiile critice. De asemenea, ar contracara dezinformarea și alte utilizări iliberale ale tehnologiei.

Alianțele regionale Indo-Pacific

O rețea de alianțe reînnoită și extinsă va pune în evidență slăbiciunile Chinei. În comparație cu răspunsurile bilaterale, aranjamentele de securitate colectivă multidisciplinare, similare, prezintă opțiuni de descurajare crescute și risc redus de escaladare a tensiunilor.

Un avantaj suplimentar al unei alianțe de genul Quad (SUA, Japonia, India și Australia), este că poate servi ca punct de pornire pentru sprijin din Europa și din alte părți.

Dezvoltarea alianțelor mondiale

China își folosește strategia „One Belt One Road„ pentru a-și extinde puterea economică. Un răspuns constructiv aliat ar fi ca SUA și Lumea Liberă să ofere opțiuni de infrastructură mai echitabile țărilor în curs de dezvoltare.

Rețeaua Blue Dot reprezintă un astfel de răspuns. A fost lansată în noiembrie 2019, ca inițiativă comună a SUA, Japoniei și Australiei.

Denumită „Coaliție pentru calitate”, aceasta e o platformă multilaterală pentru guverne, companii private și cetățeni pentru a valida proiecte bazate pe cele mai bune practici internaționale. Ar putea deveni o agenție globală de evaluare a proiectelor de infrastructură și astfel ar atrage mai mult capital pentru aceste proiecte.