Dacă producătorii de materiale de zidărie (BCA şi cărămidă) lucrează de câţiva ani la jumătate din capacităţile pe care le au fabricile lor, din cauza numărului tot mai mic de proiecte imobiliare noi începute pe piaţă, miza jucătorilor din zona de mortare, adezivi şi vopsele rămâne nevoia românilor de renovare a locuinţelor şi programul de reabilitare termică.
Lupta pentru supravieţuire este însă acerbă şi pe acest segment de piaţă. Din dorinţa de formare a unor companii puternice, care să reziste împotriva crizei, producătorii cu resurse financiare au început să „înghită“ afaceri mai mici sau să fuzioneze cu propriii concurenţi. Mişcările s-au intensificat spre finalul anului trecut şi începutul acestui an, când au avut loc şase tranzacţii importante între producători.
„Acesta este un semn de rearanjare a resurselor pentru crearea unor pârghii noi. Blocajul proiectelor noi de construcţii şi lipsa de predictibilitate îi obligă pe marii deţinători de resurse să facă mişcări pe care nu ştiu dacă şi le-ar fi dorit în mod normal. Sperăm ca aceste tranzacţii să fie în favoarea industriei, pentru că în situaţia actuală a pieţei insuccesul unui jucător mare poate dăuna industriei în ansamblu“, menţionează Tiberiu Andrioaiei, vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).
Capital a analizat cele mai importante tranzacţii din piaţa materialelor de construcţii încheiate în ultimii doi ani şi se observă că antreprenorii români au investit sume importante în extindere şi retehnologizare pentru a face faţă producătorilor străini. Toţi însă încearcă să muşte cât mai mult dintr-o piaţă evaluată anul trecut la 2,9 mld. euro.
Care pe care
Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast, are în derulare unul dintre cele mai agresive programe de extindere din ţară, în urma căruia intenţionează să dispună de linii de producţie pentru adezivi, mortare, polistiren şi vopsea pe fiecare platformă industrială: Oradea, Ploieşti şi Roman. După ce, în vara anului trecut, antreprenorul român a cumpărat liniile de producţie pentru panouri de polistiren expandat deţinute de Zentyss în Buzău şi Arad, luna trecută a anunţat preluarea licenţelor de producţie a vopselelor Düfa pentru România şi Bulgaria de la grupul german Meffert. „Acoperirea naţională ne-a ajutat să nu fim foarte afectaţi de situaţia economică. Am terminat investiţiile în noua hală de polistiren de la Ploieşti, vom începe montarea liniei de producţie de polistiren la Oradea şi suntem în ultima fază de construcţie cu cea de-a treia fabrică de mortare uscate, situată în Roman, care să deservească zona Moldovei. Noi suntem într-un moment de expansiune, iar faptul că alţii au preferat să se pună la adăpost şi să reducă investiţiile sau chiar să le oprească a fost un avantaj pentru dezvoltarea AdePlast“, subliniază Marcel Bărbuţ.
Extinderea producătorului de membrane bituminoase şi polistiren expandat Arcon din Sfântu Gheorghe, controlat de omul de afaceri Ioan Ţiţeiu, a însemnat ieşirea de pe piaţă a unui antreprenor respectat. Marin Cruţescu şi-a vândut, în decembrie anul trecut, ultimele două firme din grupul Amvic: producătorul de cofraje termoizolante Amvic şi cel de tâmplărie PVC Corina Gealan. „Arcon aducea în fiecare an de la Sfântu Gheorghe circa 200.000 de metri pătraţi de polistiren în zona Bucureştiului şi erau costuri suplimentare nejustificate. La materialele care presupun costuri mici de producţie nu se justifică transportul pe distanţe mai mari de 100 de kilometri, pentru că apar pierderi. Arcon avea nevoie să se extindă în zonă, şi eu am venit la ei cu oferta în momentul potrivit. Am ieşit din afacere pentru că din 1991 eu nu am mai avut concediu şi acum am rămas doar ca director al Asociaţiei Producătorilor de Polistiren Expandat. Vreau să stau mai mult cu familia“, ne-a explicat Marin Cruţescu.
Fuziunea dintre Fabryo şi divizia de vopsele a Atlas Corporation a propulsat noul conglomerat în top 3 producători de lacuri şi vopsele decorative. Cifra de afaceri a grupului de companii Fabryo Corporation-Atlas Paints a fost, în 2012, de peste 39 mil. euro. „Mişcările din ultima perioadă sunt un semn de coagulare a forţelor şi de formare a unor noi jucători. Cu cât un producător este mai mare, dispune de alte capacităţi de manevră şi gândiţi-vă că mai sunt şi susţinuţi financiar de afară“, spune Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR).
Portofolii extinse
Producătorul de materiale chimice pentru construcţii Sika România va construi o nouă fabrică de mortare uscate în localitatea Căpuşu Mare din judeţul Cluj, după ce în 2008 a inaugurat prima unitate de producţie de aditivi pentru betoane. Filiala locală a grupului elveţian Sika a achiziţionat, la începutul acestui an, o hală de 2.000 de metri pătraţi, amplasată pe un teren cu o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi, dar şi echipamente constând în două linii de producţie automatizate de la compania Deutek. Toate acestea au făcut parte dintr-o unitate de producţie ce nu mai era operaţională în momentul achiziţiei. Deutek, companie controlată de fondul de investiţii Advent International, a mai vândut anul trecut şi fabrica de adezivi şi mortare uscate din Fundulea companiei cu capital polonez Cesal Oradea. „Pe piaţa de mortare speciale estimăm o creştere substanţială a cotei de piaţă, în următorii trei ani. În ceea ce priveşte mortarele folosite ca adezivi, am luat decizia de a le produce local, deoarece era dificil să fim competitivi în condiţiile impactului foarte mare al costului de transport în preţul final al mortarelor“, a precizat Ileana Nicolae, directorul general al Sika România.
Din zona spumelor poliuretanice, producătorul polonez Selena a făcut pasul spre tencuieli după ce a cumpărat, pentru circa 3 mil. euro, afacerea lui Romeo-Jean Cosac, Euro MGA, aflată în insolvenţă. După ce au încheiat preluarea şi reorganizarea companiei, noii proprietari îşi propun să o aducă pe profit în acest an. „Pentru producătorii locali, extinderea e singura şansă de a rămâne în piaţă. Grupurile mari din străinătate se orientează spre România pentru că este o piaţă mai ieftină, şi un jucător ca AdePlast sau Arcon, dacă vrea să mai rămână în piaţă, trebuie să ţină pasul. Vedem deja producători străini, ca Selena, care a intrat şi pe tencuieli, Sika, societate care trece pe mortare şi mai sunt şi alţii care se pregătesc să intre pe piaţă“, mai spune preşedintele APMCR.
Alte exemple de producători străini care se extind în România sunt ungurii de la Masterplast şi belgienii de la Etex. Masterplast a cumpărat în primăvara anului trecut o fabrică la Sfântu-Gheorghe, de la grupul german Schwenk. După o investiţie de 1,6 mil. euro, ungurii au început să producă aici plăci de polistiren şi adezivi. Planurile Masterplast prevăd extinderea capacităţii fabricii la peste 150.000 metri cubi anual. „Ne extindem în această zonă deoarece suntem convinşi că în viitorul apropiat utilizarea materialelor de izolaţie va creşte dinamic în România. Cerinţele pentru locuinţe noi sunt semnificative, totodată partea însemnată a locuinţelor existente necesită modernizare“, a declarat Tibor Dávid, directorul general al Masterplast.
Grupul Etex, unul dintre cei mai mari producători şi furnizori de materiale de construcţii din lume, a cumpărat, în noiembrie 2011, divizia de gips a grupului francez Lafarge, într-o tranzacţie evaluată la circa 1 mld. euro. Fostul Lafarce Arcom Gips s-a transformat în Siniat, iar planurile de extindere ale belgienilor prevăd dezvoltarea unei noi fabrici de plăci de gips-carton în apropierea termocentralei de la Turceni. Construcţia noii facilităţi va începe în iunie şi va necesita o investiţie de circa 50 mil. euro. „Ne aşteptăm la o creştere puternică a pieţei de construcţii până în 2015, an când preconizăm începerea producţiei la Turceni, şi vrem să fim pregătiţi pentru acel moment. Noua facilitate ne va ajuta să creştem şi exporturile, care în prezent reprezintă 35% din producţia locală. În plus, ne aşteptăm la noi proiecte din partea Guvernului României“, a spus Marc-Andre Fritsche, directorul general al Siniat România, la anunţarea investiţiei.
Cu ochii pe stat
Proprietarul AdePlast realizează că piaţa de materiale de construcţii a continuat să scadă şi în 2012 şi că, în ciuda unor creşteri sectoriale în anumite luni, nu se poate vorbi de o tendinţă generală de revenire. Cu toate acestea, calculele sale prevăd o uşoară creştere a consumului în 2013 şi o îmbunătăţire pe ansamblul întregii industrii din 2014. „Aceste mişcări trebuie privite ca o pregătire pentru ceea ce va însemna programul de reabilitare. Producătorii de materiale uscate şi cei de materiale umede aveau în trecut şi alte pieţe de desfacere, dar acum au cel puţin un client comun, şi integratorii de sisteme vor reprezenta o componentă puternică în piaţă. La ritmul actual de reabilitare, avem nevoie de 130 de ani pentru a finaliza cele 8 milioane de apartamente vechi la nivel naţional. Dacă toţi producătorii ar face numai asta ar fi nevoie de vreo 20 de ani. Este necesară această intervenţie pentru salvarea pieţei construcţiilor“, susţine Tiberiu Andrioaiei.
Chiar dacă speranţele sunt mari, rezultatele programului de reabilitare termincă din 2012 nu sunt deloc îmbucurătoare. Ministerul Dezvoltării a inclus în program reabilitarea a 1.153 de blocuri, din care doar 63 au fost finalizate. Deși bugetul alocat de Guvern în 2012 a fost de numai 6,5 mil. euro, producătorii se uită la fondurile europene ce urmează a fi alocate în acest an pentru reabilitarea locuinţelor sociale, în valoare de 304 mil. euro. Problemele programului de reabilitare rămân însă acute în contextul în care populaţia s-a obişnuit ca investiţiile în termoizolarea blocurilor să fie suţinte de primării şi de stat.
„Autorităţile au făcut o eroare de comunicare anunţând că procesul de reabilitare este gratuit, pentru că investiţiile s-au făcut tot cu bani de la bănci sau din bugetele primăriilor, motiv pentru care s-au şi blocat atâtea proiecte. Expresia de «gratuit» ne va mai afecta câţiva ani“, mai spune vicepreşedintele PSC.
Pe lângă acest program, capitalul autohton încearcă să găsească un sprijin de la stat sub forma unui program de reindustrializare care să prevadă facilităţi de garantare pentru firmele cu capital integral românesc. „Aceasta ar fi o soluţie pentru menţinerea lor în viaţă“, este de părere Claudiu Georgescu.
În lupta pentru supravieţuire, cei mai afectaţi sunt producătorii de talie mică şi mijlocie. Zilele acestora sunt numărate în contextul în care „companiile mari, prin investiţii în tehnologie, logistică şi inovaţie, reuşesc să menţină un preţ avantajos în raportul calitate-preţ, ceea ce probabil va duce la dispariţia unor jucători de talie mică“, concluzionează Marcel Bărbuţ.
Piaţa materialelor de construcţii va avea o valoare similară cu cea din 2012, dar cel puţin în prima parte a anului va fi o scădere, pentru că nu se mişcă nimic.
Claudiu Georgescu, preşedinte APMCR
Vom putea vorbi de o relansare a sectorului rezidenţial abia după jumătate de an de la pornirea economiei în mod stabil.
Tiberiu Andrioaiei, vicepreşedinte PSC
Situaţia economică actuală a făcut ca oamenii să amâne cheltuielile pentru lucrările de reparații în case.
Marcel Bărbuţ, proprietar AdePlast
Lucrurile se vor stratifica. La raft vor mai rămâne doar producătorii mari, iar cei mici vor dispărea încet.
Marin Cruţescu, fost proprietar Amvic