Doar 1,5% din procesele de reorganizare a activităţii societăţilor se finalizează cu succes. Caracterul public al acestui aspect al pieţei prejudiciază imaginea societăţii aflate în dificultate, iar partenerii refuză, de cele mai multe ori, să continue colaborarea. “Procentul atât de mic al reorganizărilor finalizate cu succes a fost cauzat de posibilitatea falimentului simplificat (caz în care reorganizarea nu mai este posibilă) aplicabil într-un procent de peste 9
Doar 1,5% din procesele de reorganizare a activităţii societăţilor se finalizează cu succes. Caracterul public al acestui aspect al pieţei prejudiciază imaginea societăţii aflate în dificultate, iar partenerii refuză, de cele mai multe ori, să continue colaborarea.
“Procentul atât de mic al reorganizărilor finalizate cu succes a fost cauzat de posibilitatea falimentului simplificat (caz în care reorganizarea nu mai este posibilă) aplicabil într-un procent de peste 90%. La aceasta aş adăuga inflexibilitatea partenerilor contractuali şi, nu în ultimul rand, faptul că această procedură este publică, ceea ce afectează considerabil credibilitatea debitorului”, a declarat, pentru Capital.ro, Lorena Stoian, avocat partener SCA Deleanu Vasile – Avocaţi.
În schimb, avocatul Iulian Urban, de la Urban şi Asociaţii, agenţie specializată în colectarea debitelor, recomandă firmelor să lucreze cu societăţi aflate în redresare financiară. “În situaţii de criză, o societate intrată în reorganizare judiciară e cel mai sigur partener. O astfel de firmă se află în derularea unui plan propus de administratorul judiciar si acceptat de creditori, sub supravegherea judecătorului sindic. Există un control tripartit care face ca riscul să nu îţi încasezi banii să fie foarte mic.”
Reorganizarea, “medicamentul” companiei “bolnave”
Planul de reorganizare poate însemna schimbarea managementului neperformant, atragerea de surse externe de finanţare, insituirea controlului financiar centralizat, lichidarea unei părţi din averea debitorului sau o combinaţie între acestea. Totodată, planul va cuprinde şi programul de plată a creanţelor. Reorganizarea nu poate depăşi trei ani decât la propunerea administratorului judiciar şi numai în cazurile expres prevăzute de lege.
Odată ce planul este acceptat de adunarea creditorilor, judecătorul sindic va începe reorganizarea propriu-zisă a activităţii debitorului. Procedura se închide în momentul în care s-au îndeplinit toate obligaţiile de plată asumate prin planul de reorganizare. Dacă, însă, în timpul executării planului de reorganizare, debitorul nu se conformează acestuia sau desfăşurarea activităţii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori va putea cere oricând judecatorului sindic să aprobe intrarea în faliment a debitorului.
În ultima perioadă, în foarte multe litigii, creditorii apelează tot mai des la procedura de cerere a falimentului datornicilor ca mijloc de recuperare a creanţelor.
Specialiştii recomandă companiilor aflate în incapacitate de plată să dea dovadă de maturitate şi să apeleze din timp la practicienii în insolvenţă, care să le ofere soluţii pentru a evita declanşarea unor falimente nedorite şi să profite de avantajele procesului de reorganizare.
Avantajele reorganizării judiciare:
– suspendarea tuturor activităţilor judiciare şi extrajudiciare pentru realizarea creanţelor îndreptate împotriva debitorului şi a bunurilor lui,
– de la data deschiderii procedurii insolvenţei nu se mai calculează dobânzi şi penalităţi la creanţele negarantate,
– posibilitatea reeşalonării plăţii creanţelor către creditori
Dezavantajele unei firme aflată în insolvenţă:
– desfăşurarea activităţii sub supravegherea unui administrator judiciar,
– modificarea, chiar şi parţială, a conducerii societăţii,
– ridicarea, totală sau parţială, a dreptului de administrare a debitorului