Are parcare cu muzică și încărcare pentru mașini electrice, un lounge de așteptare ca la aeroport, două garsoniere pentru cei care vin din afara orașului și nu vor să piardă timp cu alegerea hotelului și se află în top 10 al celor mai frumoase clinici din lume în Catalogul Sirona. E un loc în care nu doar pacienții se simt confortabil, ci și medicii care lucrează în anumite zile mai mult de 12 ore.

Este vorba despre unul dintre cele mai mari centre stomatologice de la noi, de altfel primul care a introdus ideea de medici supraspecializați pe etape specifice de tratament. Acest nou sediu lansat în urmă cu trei ani cu o investiție de 2 milioane de euro a venit ca o încununare a unui business de succes, după 15 ani de la lansarea primului cabinet dentar cu numele de Trident.

Sunt peste 4.400 de clinici și cabinete stomatologice în România, piața fiind dominată de companiile private în proporție de peste 90%, potrivit unui studiu realizat de Coface la începutul acestui an. Numai în București sunt 1.600 de companii active care dau pieței o valoare de peste 500 milioane lei. În aceste condiții, un brand stomatologic care a crescut organic timp de 15 ani este o garanție atât din punct de vedere business, cât și al sănătății.

Pentru Dr. Florin Lăzărescu povestea nu se împarte între medicină și antreprenoriat. Ambele domenii îi sunt la fel de familiare și le tratează la fel de personal.

Cum ați început? De ce o clinică dentară și nu un cabinet stomatologic pe cont propriu?

Am început în 2003, la o bere într-un irish pub. Eram cu cei mai buni doi prieteni ai mei și am zis că ar fi o idee bună să ne numim Trident. Doi dintre noi suntem stomatologi si unul inginer constructor. Eu și Cosmin (Dr. Cosmin Ulman) aveam deja cabinetele noastre, dar micuțe. În fiecare seară ne întâlneam și ne gândeam ce să facem împreună. Ne doream ceva diferit, ceva mai mare. Așa s-a născut ideea clinicii.

Care a fost următorul pas?

Eu am insistat foarte mult pe Cotroceni pentru că aveam deja cabinetul aici și mi-am dat seama că voi munci foarte mult în ambele locuri. Așa că am început să căutăm spații de închiriat. Eram în 2003 și ne plimbam seara pe străzi să vedem spații posibile. Am găsit vila aceasta părăsită, retrocedată, ai căror proprietari nu aveau bani să o întrețină. Așa că am închiriat-o noi. Mi se părea enormă pentru nevoile noastre de atunci. Am amenajat exteriorul total, am investit în jur de 200.000 de euro, echivalentul sumei pentru care fusese cumpărată casa de la proprietarii inițiali. Erau 500 de metri pătrați împărțiți pe 5 etaje (cu tot cu subsol și mansardă). Am amenajat patru cabinete la subsol, parter, etajele 1 și 2. Și un birou. Dar, în fiecare lună am tot învățat lucruri noi despre organizare, clinica se dezvolta și ea constant, așa că ne-am trezit că periodic trebuia să facem modificări: ba un cabinet în plus, ba să mutăm spațiul amenajat pentru birou. Așa ne-am dat seama cât de important este ca un spațiu să fie gândit în amănunt pentru destinația lui finală.

De ce ați renunțat la această clădire după o investiție așa mare?

Pentru noi, criza economică din 2008 a fost un moment bun, pot să spun acum privind retrospectiv. Adică, a fost momentul în care proprietarul clădirii în care funcționa clinica ne-a mărit chiria, iar noi știam că spațiul era deja mult prea mic pentru nevoile noastre și pentru o clinică modernă. Deci, era momentul să luăm o decizie radicală. Și am luat-o. Am hotărât să construim de la zero o clinică, la cele mai înalte standarde. Am insistat să rămânem în Cotroceni și, imediat ce am găsit terenul acesta, ne-am și apucat de treabă. Construcția a durat 14 luni iar clinica nouă este exact cum am visat-o. Pe lângă toate facilitățile legate de confortul pacientului, cel mai important aspect e că are un bloc operator cu două săli complet echipate, la fel ca sălile de chirurgie din orice spital, salon pre și post operator și sistem de ventilație controlată, ceea ce ne permite să facem inclusiv intervenții cu anestezie generală.

În 2004 ați fondat și Societatea de Stomatologie Estetică din România. Ce impact a avut acest lucru asupra business-ului?

Dr. George Freedman, unul dintre foștii președinti al Academiei Americane de Cosmetică Dentară, care e cea mai mare asociație de estetică și cosmetică dentară la nivel global, e născut în România. S-a întors să vadă locul în care s-a născut, eu i-am fost ghid și, dintr-o vorbă în alta, m-a întrebat foarte serios de ce nu avem și noi aici o societate de estetică dentară și s-a oferit să ne ajute cu informațiile necesare pentru a fonda una. S-a ținut de cuvânt, a facilitat venirea mai multor specialiști în România pentru a ține cursuri și conferințe. La început țineam conferințe cu 100 de oameni. Apoi am tot crescut. Până când, în 2011, am aplicat pentru un proiect pe fonduri europene. Am zis că, dacă tot mă implic în așa ceva, să o fac pe suma maximă de 4 milioane de euro. Și am câștigat proiectul. Acum hai să facem treabă. Aveam trei ani să cheltuim banii. Aveam grad de absorbție 98%. Timp de trei ani am organizat cursuri și conferințe gratuite pentru medici, am trimis specialiști în străinătate, am adus profesori aici. Ne-am dezvoltat foarte mult atunci. Aveam trei filiale – București, Cluj și Iași. Am deschis Brașov și Galați. În fiecare săptămână aveam câte 2-3 cursuri diferite în fiecare centru deschis din țară. Am devenit atunci cea mai importantă societate de acest gen din țară. Provocarea a fost după, pentru că aveam peste 1.000 de oameni la o conferință și trebuia să păstrăm standardul. Și am reușit să avem continuitate. Proiectul s-a terminat în 2014 iar noi avem acum în jur de 1.500 de participanți la fiecare conferință, oameni care vor să evolueze profesional și sunt dispuși să investească în educația lor timp, bani, energie.

Procentual, cum vă dedicați timpul – cât la sută merge spre managementul clinicii, cât spre organizarea de evenimente și cât spre viața personală?

Viața personală are cel mai mult de suferit aici, dar e un proiect la care nu renunț (râde). Încă de la început am afiliat societatea noastră la forurile internaționale – Societatea Europeană de Estetică Dentară, Societatea Internațională de Estetică Dentară. Am avut mereu reprezentanți în aceste foruri, am ajuns să ne cunoaștem și, cu timpul, mi-au propus să devin vice președintele și apoi președintele Societății Europene de Estetică Dentară. Ceea ce m-a bucurat enorm, dar m-a făcut să fiu și mai ocupat.  Am două conferințe pe an: una a Societății Naționale, cealaltă a Societății Europene, una în mai, una în septembrie. Pentru desfășurarea conferinței europene e ales în fiecare an un alt oraș al lumii. Anul acesta a fost organizată în Sankt Petersburg, în Rusia. E un efort imens partea de organizare, lucrez cu doar doi oameni: o asistentă și un IT-ist. Între timp am reușit să scriu și o carte de estetică dentară – Comprehensive Esthetic Dentistry publicată la editura Quintessence Publishing USA în limbile romana, engleză și chineză. În plus, mai sunt invitat să țin conferințe. Spre exemplu, în octombrie sunt speaker la Budapesta. Conferințele se țin de obicei în weekend. Așa că mă duc la cele care sunt vineri sau sămbătă, pentru a nu neglija pacienții. În felul acesta nu pierd contactul cu tot ce e nou în estetică dentară. Mai ales că, în afară de evenimentele mari cu 1.500 de oameni, mai organizăm și workshop-uri, hands-on-uri la final de săptămână, cu activități aplicate și cu câțiva zeci de participanți. Spre exemplu, la finalul acestui an, în decembrie, organizăm la Cluj un eveniment de două zile.

Cât de important este pentru un brand medical să conțină și o componentă de educație?

Este foarte importantă educația. Am avut multe probleme la acest capitol, inclusiv cu colegii mei. Încercam să-i conving că absolvenții de stomatologie nu sunt periculoși, că nu vor să le fure meseria. Ei vin la noi ca la un for super specializat – avem echipă interdisciplinară, aparatură de ultimă generație, tot ce ar putea visa un tânăr absolvent. I-am rugat pe colegi să îi țină aproape, să îi ajute să învețe pentru că ne dorim să avem niște pacienți cât mai informați și nu putem să-i informăm decât prin niște medici bine educați. La început erau reticenți colegii – dacă vin să ne ia locul? Acum și-au dat seama că e greu să câștige cursa un proaspăt absolvent care este ani lumină în spate, atât din punct de vedere experiență cât și lucrul într-un mediu inovator, cu aparatură de ultimă generație. De altfel, la noi e o forfotă continuă. În cabinetul meu sunt mereu încă 2-3 oameni care privesc ce fac. Noi nu am avut niciodată probleme cu angajarea medicilor. Când se termină facultatea, încep să curgă CV-urile. Mai mult, noi avem o secțiune foarte clară la congres – prețuri foarte mici pentru studenți. Societatea are peste 15 ani și, în tot timpul acesta, noi am avut grijă ca ei să aibă un acces cât mai facil la cursuri. Ne știu și au încredere în noi.

Care au fost cele mai bune decizii pe care le-ați luat pentru business-ul dvs.?

Noi am fost prima clinică din București care a introdus noțiunea de tratament pe specializări. În 2003 pacientul era obișnuit să știe că are un singur medic stomatolog care se ocupă de tot ce ține de dinții lui. Era o chestiune de încredere și de intimitate. Mă sunau pacienții și îmi spuneau că, indiferent de problema medicală, vor doar la mine. Făcând și puțină cercetare, am decis că ar fi mai bine să abordăm modelul american, prin care medicii erau supraspecializați. Atunci am angajat primul medic pe care l-am format ulterior ca endodont. Nu exista specializarea aceasta la noi.

Apoi, am realizat că medicină modernă nu poți face fără aparatură de ultimă generație. Primul pas, după o amănunțită cercetare, a fost să cumpărăm un microscop dentar, care chiar ne-a ajutat să tratăm cazuri foarte complicate, unele dintre ele trimise la noi de colegi de breaslă din alte clinici. Puse una lângă alta, echipă de medici supraspecializați și aparatură de ultimă generație, au dus la creșterea numărului de pacienți, astfel am minimizat și impactul plecării din clinică a unui medic. Pentru că spărsesem mitul medicului stomatolog bun la toate, iar pacienții erau ai echipei, nu ai unui singur medic.

O altă achiziție extraordinară a fost linia de sterilizare Melag. Toate clinicile își sterilizează instrumentele, dar ce este special la protocolul acesta german este transparența. La noi chiar vezi laboratorul în care se sterilizează instrumentarul pentru că e în mijlocul clinicii, are pereți de sticlă. După fiecare etapă de sterilizare, sunt marcate instrumentele cu numele celui care a făcut procedura. În orice moment știm unde se află fiecare instrument, în grija cui este și la proces a fost supus. Transparență totală. Asta le dă încredere oamenilor. Sunt liniștiți că nu li se poate întâmpla nimic rău și atunci sunt complet deschiși la planul de tratament propus.

Dar cele mai nefericite decizii pentru business?

N-am luat nicio decizie atât de proastă încât să-mi afecteze simțitor business-ul. Însă au fost și aspecte care s-au întors împotriva mea (râde). Cei 15 ani de educare și informare au dat roade și pacienții sunt mai informați acum, ceea ce este un lucru minunat, dar și o lamă cu două tăișuri. Pentru că, dacă înainte veneau la noi să le punem diagnostice și să îi vindecăm, acum vin la noi cu diagnosticele puse deja de pe internet și cu planul de tratament dat de Dr. Google, iar noi trebuie să le demontăm. Aici intervin abilitățile de comunicare pe care le ai sau pe care le-ai educat. În facultate nu prea te învață despre cum să interacționezi uman cu pacientul. Trebuie să dezvolți o inteligență emoțională pentru a putea citi pacientul și pentru a empatiza cu el. E important să-l observi din momentul în care intră pe ușă. Munca tehnică e aceeași, e repetitivă, dar fiecare pacient este diferit și de aceea încerc mereu să mă pun în pielea celui care stă pe scaun și să îi ofer îngrijirea care aș vrea să-mi fie oferită și mie. Cred că acesta este motivul pentru care îmi place așa de mult cum este Clinica Trident. E un loc în care chiar te simți bine. Ne-o spun pacienții, dar o simt și eu care nu am în nicio zi senzația că sunt la serviciu, ci în locul în care vreau să fiu să fac ceea ce am învățat mai bine!