Fie ca sunt site-uri de prezentare, fie magazine virtuale sau chiar pagini personale, toate au un numitor comun: utilitatea serviciului oferit on-line, aspectul paginii virtuale sau mesajul. In functie de acestea, numarul de vizitatori poate fi contorizat ca o afacere banoasa sau, pur si simplu, ca un hatar al unui pasionat de calculatoare, care arunca propria pagina pe Internet pentru a-l cunoaste lumea si in aspect virtual.Cand in 1945 un oarecare Vannevar Bush isi imagina in articolul "As We
Fie ca sunt site-uri de prezentare, fie magazine virtuale sau chiar pagini personale, toate au un numitor comun: utilitatea serviciului oferit on-line, aspectul paginii virtuale sau mesajul. In functie de acestea, numarul de vizitatori poate fi contorizat ca o afacere banoasa sau, pur si simplu, ca un hatar al unui pasionat de calculatoare, care arunca propria pagina pe Internet pentru a-l cunoaste lumea si in aspect virtual.
Cand in 1945 un oarecare Vannevar Bush isi imagina in articolul „As We May Think”, scris pentru Atlantic Monthly, un computer care opera cu texte si grafice on-line, sigur nu-si putea inchipui cum va arata o astfel de ciudatenie 55 de ani mai tarziu. Acum, nu numai ca exista milioane de computere capabile sa opereze asa cum isi imagina Bush, dar acestea mai sunt si interconectate la o retea mondiala. Mai mult, vizionarul nostru sigur nu si-ar fi putut inchipui ca, printr-o simpla prezentare grafica si cu
ceva text, oricine va putea lasa pentru posteritate adevarate biblioteci in aceasta retea.
Insa pentru a atrage un spectru cat mai mare de vizitatori virtuali, site-ul produs trebuie sa respecte cateva standarde impuse de-a lungul timpului. Vom incerca sa selectam reteta unui site de succes, indiferent de utilitatea acestuia. Astfel, chiar daca realizatorul paginii virtuale este si proprietarul ei, trebuie sa tina cont, ca si in cazul unei publicatii clasice, de anumite principii de baza.
Bineinteles ca nu ne vom apuca sa facem o clasificare a stilurilor de pagini de web, mai ales ca, probabil, pana vom termina noi de scris acest text, undeva pe un server oarecare va aparea o noua pagina, cu o grafica deosebita de a celor prezentate. De asemenea, nu ne vom limita la paginile realizate cu diferite generatoare automate gratuite de astfel de site-uri, care se gasesc pe Internet.
Paginile virtuale sunt, in general, o oglinda a creatorului, a produsului promovat sau doar o prezentare a ideilor celui care le-a creat. Pentru personalizarea intr-o masura cat mai mare a paginii, este necesar sa se renunte la anumite imagini copiate de pe web si sa se treaca la crearea unora proprii. Este adevarat ca nu oricine poate realiza imagini cu totul noi, dar uneori este foarte eficient ca un realizator de site sa porneasca de la imbinarea unor imagini gasite in bibliotecile de imagini gratuite si sa le adapteze la specificul paginii respective.
Ca veni vorba de eficienta, aceasta este extrem de utila atunci cand o pagina se incarca pe ecranul unui utilizator in maximum 20 de secunde, mai ales daca tinem cont de sondajele care arata ca 50% din utilizatori apasa dupa aceste secunde butonul BACK al browser-ului si parasesc site-ul. Este de preferat sa existe o avertizare atunci cand pagina este prea incarcata si vizitatorul este nevoit sa astepte. Tot de eficienta se leaga si asa-numita regula a celor trei click-uri, conform careia in orice loc al paginii trebuie sa se poata ajunge prin maximum trei clik-uri. In caz contrar, vizitatorul va uita pe unde a fost deja si nu va mai sti sa revina la partea care l-a interesat. Iar daca pe pagina principala exista cel mult cinci trimiteri catre sectiuni importante, atunci totul va fi foarte bine. Oricum, 60% din cei care vor vizita acel site vor citi numai primele cinci trimiteri, restul fiind ignorate.
O data trecut de proba de foc a aspectelor de baza, creatorul site-ului trebuie sa se ingrijeasca de accesibilitatea propriului produs, de aspectul acestuia si chiar modul de livrare a informatiei.
In ceea ce priveste accesibilitatea, aceasta presupune ca, daca nu toti, cel putin majoritatea covarsitoare a celor care incearca sa va viziteze pagina sa o si faca, fara erori sau alte impedimente. Intr-o retea atat de eterogena cum este Internetul, la aceasta ora exista doar un firav punct de comunicare suficient de popular, comod in utilizare si rapid. Acesta se numeste HTML 3.2. Asadar, pentru ca pagina sa fie accesibila tuturor potentialilor vizitatori, vrand-nevrand trebuie sa fie compatibila cu acest standard. Orice abatere presupune in mod automat pierderea unui numar important de vizitatori.
Cititul pe ecran este
cu 20-30% mai lent
Lucrurile se complica ceva mai mult atunci cand se pune problema aspectului si sistematizarii site-ului, astfel incat vizitatorul sa poata naviga cu usurinta prin stufarisul de informatii livrate. In ceea ce priveste navigarea, uneori este suficienta aplicarea unor butoane si trimiteri pentru manipularea inainte si inapoi, pentru salturi directe (legaturi la pagina anterioara, pagina urmatoare si pagina principala) si, pe cat este posibil, pastrarea in fata vizitatorului a unei pagini de feedback si a trimiterilor catre paginile importante pe tot timpul vizitei sale. Daca aici se insereaza si un text clar, care sa fie corect din punct de vedere sintactic si semantic, pastrandu-se in acelasi timp posibilitatea tiparirii la imprimanta a documentelor mai lungi aflate pe site, totul va fi suficient de profesionist. Este de preferat sa se tina cont de faptul ca cititul pe ecran este, in cazul documentelor lungi, cu 20-30% mai lent decat cel pe hartie. Tocmai de aceea trebuie respectate dimensiunile reduse a documentelor (maximum doua-trei ecrane).
Totusi, inainte de a trece la producerea efectiva a site-ului, este necesara planificarea acestuia. Primul pas ar trebui sa fie fixarea caracteristicilor segmentului de vizitatori careia i se adreseaza, urmat de structurarea unei coloane vertebrale a paginii, dupa care se trece la crearea unui chenar. Inainte de realizarea paginii, este bine ca autorul sa isi creeze o imagine cat mai completa a acesteia pentru a obtine efectul dorit, elementele de aspect fiind foarte asemanatoare principiilor din pictura si tipografie. Astfel, trebuie evitata senzatia de dezechilibru data de aglmerarea intr-o anumita zona a mai multor elemente, in timp ce zone mari raman descoperite. Graficul cel mai mare trebuie sa ocupe zona centrala a paginii.
Si pentru ca tot vorbim de esential, esentiala este si existenta unei optiuni pentru „semnaturi”, pentru ca utilizatorii sa-si poata trimita comentariile sau sugestiile.
O data stabilite elementele de baza ale site-ului, este necesara si stabilirea unor „contacte” exterioare cu alte pagini. La fel de importanta ca intrarea in pagina este si iesirea. Daca pe prima doream sa o maximizam, pe cea din urma dorim sa o reducem cat mai mult. Aici este foarte importanta si metoda de promovare a paginii prin bannere (spoturi publicitare).
In general, serviciile care ofera un schimb gratuit de bannere presupun incarcarea unui banner ales de ele pe propria pagina, in schimbul afisarii propriului banner pe o alta pagina. Aceste bannere pot contribui atat la cresterea traficului pe site, cat si la scaderea lui, in functie de aspectul sau importanta bannerului.
In final, o data stabilite toate aceste aspecte si rezolvate celelalte dureri de cap ivite pe parcursul procesului de concepere, este indicat sa incercati paginile realizate pe cat mai multe browsere din care sa nu lipseasca Netscape si Internet Explorer. In cazul in care ati constatat ca nu se prea potrivesc, nu disperati, aveti doua posibilitati: lasati site-ul asa, dar utilizatorul se va chinui ceva cu el, sau apucati-va sa invatati HTML si JavaScript.
Vremea paginilor statice semanand cu afisele de la coltul strazii a trecut. In momentul de fata, nu mai este de ajuns sa afisezi cateva fraze, sloganuri sau imagini pe Internet, pentru a fi eficient sau placut. Asta in primul rand si pentru ca un creator de site nu stie intotdeauna „din prima” ceea ce vrea publicul de la pagina creata de el. Solutia este realizarea unui studiu de popularitate si cercetarea intereselor publicului-tinta pentru pagina produsa, lucruri destul de simplu de realizat pe Internet.
Istoria principalilor termeni Internet
Hypertext
Denumirea de hipertext este data unui document care contine pe langa text (continutul clasic al unui document) si grafica, imagini, animatie, inregistrari audio, legaturi catre alte documente. Un hipertext poate fi gandit intr-un spatiu cu mai multe dimensiuni, fiecare axa reprezentand un alt mijloc de comunicare: text, audio, video etc.r
Cu ceva timp in urma, termenul de hipertext a fost unit cu cel de hipermedia, influentand astfel introducerea Web. In anii 1970, americanul Th. Nelson a initiat proiectul Xandru, orientat catre biblioteci digitale si sisteme hipertext, proiect nefinalizat insa.r
Dupa anii 1980, aparitia sistemelor de help in produsele Apple si Microsoft, sisteme care permit utilizatorilor sa navigheze cu ajutorul unui clik pe un buton sau o trimitere, au facut ca notiunea de hipertext sa devina una obisnuita, desi hipertextele respective nu aveau o complexitate foarte mare.r
Hipertextul a permis in premiera parasirea modului traditional de citire a unui document: linie dupa linie, pagina dupa pagina etc. r
Legaturile activate produc o desfasurare a documentului dupa nevoile utilizatorului, plus posibilitatea de pastrare a atentiei cititorului prin utilizarea legaturilor grafice, audio etc.r
r
world wide webr
r
World Wide Web WWW sau Web a aparut la sfarsitul anilor 1980, cand cercetatorii de la CERN, Laboratorul European pentru fizica particulelor, au dezvoltat o retea pentru a avea acces mai usor la documentele produse de diversele laboratoare. In 1990, ei au introdus un browser doar pentru texte si au dezvoltat HTML. In 1991 au implementat Web la CERN.r
In 1992, cercetatorii de la CERN au introdus Web in comunitatea Internet si asa a inceput revolutia.r
Ceea ce diferentiaza WWW de celelalte componente ale Internetului este tocmai hipertextul, care si-a gasit in Web calea ideala de exprimare. Toate documentele accesibile in Web sunt legate intre ele, indiferent de calculatorul pe care se afla si indiferent de locul geografic de pe glob unde sunt pozitionate.r
Trecerea de la un document la altul, de la un subiect la altul, de la un loc la altul etc. produce o impresie puternica asupra utilizatorului, oferindu-i certitudinea ca totul este potrivit intereselor lui, potrivit ritmului propriu de intelegere.r
r
htmlr
r
HTML HyperText Markup Language a fost proiectat sa poata opera cu functionalitatile multimedia ale WWW.r
Limbajul de marcare permite transformarea oricarui text intr-un hipertext prin introducerea unor marcaje care vor indica modul cum se efectueaza legaturile documentului, cum vor aparea paginile documentului etc. Un document HTML poate fi facut public daca se gaseste pe un calculator care are acces la Internet. Un document facut public poate fi vazut din orice punct al Internetului.r