Ca si in cazul vinului, diferentele dintre aromele si gusturile diverselor soiuri si amestecuri de cafea sunt mari. Senzatia oferita de licoarea neagra poate fi caracterizata in functie de multe criterii, marea majoritate a consumatorilor nefiind insa capabili sa sesizeze toate nuantele gustului. Gustul cafelei este dat, in primul rand, de soiul acesteia. Exista doua tipuri de cafea: Arabica si Robusta. Din productia anuala de 91 milioane de saci (circa 5,5 milioane tone), cafeaua Arabica reprezinta aproximativ 75-80%.
Arabica este mai pretentioasa, culturile au nevoie de o temperatura constanta, de circa 20 grade Celsius, climat umed si o altitudine de peste 600 de metri. Robusta, dupa cum reiese si din nume, este mai rezistenta si se poate dezvolta si in conditii climaterice mai putin favorabile. Calitatea nu este insa aceeasi.
Romanii
prefera Robusta
„Arabica este foarte aromata, are un gust bun. Robusta are gust de pamant, de lemn sau de fermentatie. De obicei, se foloseste in amestecuri, unde poate detine o proportie de circa 30%. In Europa de Est, unde populatia s-a obisnuit cu gustul cafelei Robusta si o considera chiar mai buna, aceasta este consumata si fara a mai fi amestecata cu Arabica”, afirma Johnny Jabra, presedinte al companiei Supreme Imex, producatorul cafelei Nova Brasilia. Cea mai buna cafea Arabica este produsa in Kenia, la poalele muntilor Kilimanjaro. Conditiile solului si cele climaterice dau cafelei de Kenia un gust si o aroma deosebite. Calitatea cafelei keniene se reflecta si in pret, fiind cea mai scumpa din lume. Boabele din Kenia nu ajung niciodata in pachetele din supermarketuri, ci sunt vandute cunoscatorilor, in magazinele specializate in cafea. Cel mai mare producator este Brazilia, cu trei milioane de tone anual. Cafeaua braziliana nu se ridica insa la nivelul celei din Kenia.
De la plantatie pana in ceasca, drumul parcurs de cafea este lung. In cazul unei plantatii mici, recolta este vanduta la targul local specializat. De acolo, este cumparata de achizitorii unor firme mari, profilate pe comertul cu cafea. Din depozitele acestora, cafeaua verde ajunge direct la cei care o prelucreaza ori este vanduta la bursa specializata din New York sau la cea din Londra. Firmele care prelucreaza cafeaua o prajesc, o macina si apoi o ambaleaza. Pentru a obtine gustul unei anumite marci de cafea sunt combinate, in medie, cinci tipuri de cafea, provenind din diferite zone. Nu este absolut necesar ca sa se pastreze aceeasi structura a amestecului. Acest lucru nici nu este posibil, calitatea recoltelor dintr-o anumita zona fiind diferita de la an la an. Este insa obligatoriu sa se obtina, prin amestecuri si incercari de combinatii succesive, aceleasi caracteristici cu care s-au obisnuit consumatorii fideli.
In afara de fabricant, nimeni nu cunoaste zona de origine a tipurilor de cafea din pachet si nici reteta combinatiei. Pe pachetele de cafea sunt trecute, in cel mai bun caz, date privind continutul de cofeina si modul de preparare recomandat. Din aceasta cauza, cumparatorul nu poate sti daca intr-un pachet se afla tipul de cafea preferat decat dupa ce il cumpara si gusta. Pentru a gasi aroma preferata, trebuie sa incerce succesiv toate marcile existente pe piata.
Metode de preparare:
Cafeaua filtru
Apa in clocot se toarna peste cafeaua macinata grosier, aflata intr-un filtru de hartie, trecand prin acesta datorita fortei gravitationale. Apa extrage aproximativ 16-18% din substanta cafelei. Proprietatile organoleptice ale cafelei filtrate compromit putin pulpa cafelei si delicatetea buchetului si a aromei. Cafeaua filtrata se prepara adesea inainte si se pastreaza fierbinte intr-un vas acoperit, pana se serveste. Aceasta metoda este larg folosita in nordul Americii, unde la o ceasca se folosesc 5-6 grame de cafea, ca si in nordul Europei si in Franta, unde la o ceasca se folosesc aproximativ 10 grame. ( Marimea cestii s-a considerat ca fiind de 150-190 ml).
Cafeaua turceasca
Apa se aduce la fierbere intr-un ibric de cupru, iar cafeaua, fin macinata, se toarna in timp ce fierbe apa. Atunci cand cafeaua este gata, se toarna in cesti mici, in care zatul se depune la fund, inainte de consumarea cafelei. Cantitatea folosita la o ceasca este de aproximativ cinci grame, iar ceasca are aproximativ 40-60 ml. Aceasta metoda este folosita in principal in Turcia, Grecia si Orientul Mijlociu.
Cafeaua fiarta
Cafeaua macinata grosier se fierbe in apa aproximativ 10 minute, iar zatul este lasat sa se sedimenteze inainte de consum. Aceasta metoda se foloseste in principal in Norvegia si in nordul Peninsulei Scandinavice. La o ceasca de 150-190 ml se foloseste aproximativ un gram de cafea
Cafeaua espresso
preparata in vas
Vasul espresso obisnuit este format din trei parti: partea de jos in care fierbe apa, containerul de metal care tine cafeaua macinata (ceva mai grosier decat la cafeaua turceasca) si containerul de sus. Presiunea generata de aburul produs de apa in fierbere din partea de jos forteaza vaporii de apa sa treaca prin cafeaua din sectiunea de la mijloc. Rata de extractie este de aproximativ 22%. Bautura produsa are un miros distinctiv, o pulpa medie si o aroma buna, puternica. La o ceasca de aproximativ 40-50 ml se folosesc aproximativ 6 grame de cafea.
Sursa: Supreme Imex