Rethink Romania este un think-tank care adună la un loc vocile mai multor persoane cu greutate din societate. Fie că vorbim despre antreprenori, oameni de cultură, sociologi, psihologi sau alte categorii socio-profesionale, Rethink Romania are ca obiectiv descoperirea drumului corect pentru evoluția societății românești. Cum poate avea loc un asemenea demers?

Dragoș Anastasiu, membru fondator al Rethink Romania, a transmis că obiectivul principal al think-tankului la momentul actual este de a identifica principalele întrebări pe care să le pună până la descoperirea acțiunilor necesare pentru a schimba mentalitățile românilor. „Unul dintre obiectivele asumate de Rethink România este să demareze studii care să arate zonele în care pot fi create şi implementate programe pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în România. Ştim că astăzi, de exemplu, percepţia românilor despre viaţa în România este mai puţin bună decât realitatea, dar acest lucru nu se poate schimba decât prin acţiuni asumate şi consecvente, pentru că nu avem voie să obosim şi să ne pierdem încrederea.”, transmite Dragoş Anastasiu, Preşedinte Rethink România.

Primul studiu Rethink Romania

Publicat în parteneriat cu raportul Pareto, Rethink Romania a prezentat primul său studiu despre mentalitatea românilor. Dintr-o populație de 19,2 milioane de locuitori, eșantionul ales a fost publicul comercial extins, de aproximativ 9,5 milioane de locuitori, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet. Dintre aceștia, 20%, adică 1,9 milioane de români, au fost catalogați drept „populația Pareto” – cea mai importantă pentru segmentul de consum, de business. Ei sunt cei care adoptă rapid cele mai noi tehnologii și care au un venit mediu, pe gospodărie, de peste 11.000 lei. Un procent mare dintre ei are vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, 43% sunt absolvenți de studii superioare, 37% de studii postuniversitare, conform informațiilor transmise de Mihai Bârsan, membru Rethink Romania.

Studiul Rethink a identificat mai multe mentalități specifice valorilor și identității noastre. Spre exemplu, la capitolul calitatea vieții, eșantionul publicului comercial extins are o medie de 6,6 (date situate între 0, cel mai prost, 10, cel mai ideal). Populația Pareto, denumită astfel în cadrul studiului, are o medie de 7,2 la răspunsul său cu privire la calitatea vieții.

Un alt indicator pe care l-au măsurat cei de la Rethink Romania a fost și atribuirea reușitelor și problemelor din viață. 36% dintre români își asumă atât problemele cât și reușitele din viața lor. 30% dintre români spun că problemele și reușitele din viața lor sunt cauzate de alții. 23% dintre români consideră că problemele lor sunt cauzate de alții, iar reușitele sunt doar ale lor.

Românii care au tras economia în spate

Adrian Stanciu, antreprenor și expert în schimbarea culturii organizaționale, a explicat acest fenomen prin faptul că nevoile individuale motivează foarte mult mentalitățile oamenilor. Cei 20% din eșantionul comercial extins, „populația Pareto”, fac parte dintre românii înstăriți, cei mai occidentalizați dintre noi, care nici ei nu sunt „teribil de încântații de locul unde sunt”, după spusele sale. „Cei 1,9 milioane au tras societatea înainte în ultimii zeci de ani. În ultimii 20 de ani am crescut, iar principalele motoare ale acestei creșteri au fost cei 1,9 milioane de români.”, explică Adrian Stanciu.

Rethink Romania vrea să realizeze o radiografie a societății românești pentru a putea identifica, ulterior, ce demersuri am putea lua pentru a îmbunătăți mentalitatea oamenilor și pentru a înțelege fenomenul economic, politic și demografic prin care trecem în prezent.

Un individualism mai accentuat se poate traduce printr-o responsabilitate mai mare a românilor asupra propriei vieți, explică sociologul Dani Sandu.

3% dintre români se pregătesc să plece din țară în 2022

Un alt indicator analizat de Rethink a fost și dorința oamenilor de a emigra. Studiul arată cum 3% dintre români spun că se pregătesc să plece din țară în următoarele 12 luni.

„Până în anul 2000, majoritatea migranților din România au fost oamenii cu o profesie. Începând cu anii 2000 și aderarea României la Uniunea Europeană, oamenii au plecat deoarece nu-și găseau o activitate în țară. Ce vedem în ultimii ani este că a început să crească, din când în când, imigrația din rândul populației comerciale, de interes. Corelează foarte bine cu două lucruri: oamenii care câștigă bine nu pleacă neapărat pentru că vor mai mulți bani. Pleacă pentru că vor servicii publice mai bune, educație mai bună, sistem medical. Nu pleacă pentru venituri mai mari, ele sunt o consecință a migrației”, explică sociologul Dani Sandu.

Dintre respondenții studiului care au spus că doresc să emigreze, doar 19% au spus că optimismul este una dintre valorile după care se ghidează. Dintre cei care doresc să rămână în țară, 27% au spus că optimismul este una dintre valorile după care se ghidează.

Problema principală cu care societatea noastră se confruntă este că „populația Pareto”, cei 1,9 milioane de români, nu se află în sfera deciziei politice și nici nu sunt reprezentați de un anumit partid. Unul dintre obiectivele pe termen lung ale think-tankului este de a aduce la conducerea țării, în viitor, această elită din rândul populației.