Reticența agențiilor de rating ne-a lovit la eurobonduri

Calificativul acordat de agenţiile de rating ultimei emisiuni de eurobonduri pe piaţa externă îi îndreptăţeşte pe oficiali să spună că România merită un loc într-o ligă mai bună

Cererea crescută pentru titlurile de stat emise de România la 9 iunie nu a fost apreciată corespunzător de agențiile de rating, crede secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice (MFP) Bogdan Drăgoi. Acesta a declarat, pentru Capital, că randamentul la care s-a adjudecat prima emisiune din cadrul platformei de titluri pe termen mediu a fost sub cel obținut de Ungaria, care beneficiază de calificativul investment grade „pe toată linia“.
„Meritam un rating mai bun nu numai datorită încrederii arătate de investitori la această emisiune, ci și datorită măsurilor dure de austeritate pe care le-a luat România“, explică Drăgoi. Agenția de evaluare financiară Fitch a atribuit, la o zi după ce România a atras 1,5 miliarde de euro de la investitorii străini în datorii suverane, ratingul „BB+“, care corespunde ratingului țării pentru datoriile pe termen lung în valută.
Acesta este cel mai ridicat calificativ din categoria „junk“, respectiv speculativ, sau primul sub linia categoriei de investiții. În plus, cu o zi înaintea emisiunii, o altă agenție de evaluare – Standard & Poor’s – confirma același rating pentru România, cu perspectivă stabilă.
Semnalul nu a fost încurajator pentru investitorii străini care, cu toate acestea, au suprasubscris emisiunea de două ori. „Am luat bani în funcție de nevoie, chiar dacă puteam să luăm dublu la același cost. Pe lângă finanțarea deficitului bugetar, noi trebuie să ne mai gândim și la buffer“, a spus Drăgoi.
Economistul-șef al ING, Nicolaie Alexandru-Chideșciuc, spune că Fitch nu putea da emisiunii de eurobonduri un rating mai bun decât cel al țării. Îmbucurător este că investitorii au fost dispuși să investească mai mult decât au cerut Finanțele. „Prima emisiune de titluri pe termen mediu în euro pe piața internațională a mers mai bine decât ne așteptam. Factorii pozitivi se referă la cererea ce a totalizat aproximativ trei miliarde de euro și la faptul că MFP a plătit un randament mai scăzut“, au arătat economiștii ING. Factorul mai puțin pozitiv se referă la prima plătită, care s-a plasat cu 20 puncte de bază (0,2%) peste nivelul riscului de țară.
Încă o emisiune
Drăgoi a explicat pentru Capital că, din acest moment, România poate atrage oricând bani de pe piețele internaționale. „Acum, dacă e nevoie, într-o săptămână ies din nou pe piață, nu mai fac licitație, doar îmi aleg dealerul. Un eventual nou împrumut în acest an ne-ar permite să avem o finanțare echilibrată, intern-extern, a deficitului bugetar“, a spus Drăgoi.
Oficialul recunoaște că probleme tehnice ca acelea întâmpinate de MFP în lansarea platformei de titluri de stat pe termen mediu fac să se rateze momente prielnice din piață. „Când ai avut nouă luni de pregătire, în loc de șase, cât durează în mod normal, poți să ratezi momente din piață“, a punctat secretarul de stat. Penultima emisiune de eurobonduri a avut loc în martie 2010, când Finanțele au atras un miliard de euro prin titluri cu scadență la cinci ani, la un randament mai bun decât ultimul obținut, de 5,17% pe an. Anul trecut, emisiunea a fost suprasubscrisă de aproape cinci ori.