Retragerea NATO din Afganistan redesenează ariile de influență geopolitică și dau naștere unor scenarii legate de cum vor acționa super-puterile lumii.

Iar mutarea atenției NATO în afara Afganistanului ar putea conduce la noi tensiuni în alte zone în care interesele geo-politice se ciocnesc.

Retragerea NATO din Afganistan pune Rusia și China în dificultate?

Mai mulți analiști și oficiali americani, în frunte cu șeful diplomației de la Washington, au declarat că Rusia și China ar fi preferat ca Statele Unite să rămână împotmolite în Afganistan încă cinci, zece sau chiar 20 de ani, scrie umbrela-strategica.ro.

Deși imaginile haosului provocat în Afganistan de retragerea rapidă a trupelor americane și aliate au fost exploatate intens de propaganda antioccidentală, orchestrată de Moscova și Beijing, totuși, victoria talibanilor pare să genereze o serie de provocări (dar și oportunități) pentru cele două mari puteri.

Rusia și China s-au grăbit să recunoască victoria talibanilor, fiind printre primele țări care și-au manifestat dispoziția de a coopera cu un Afganistan condus de talibani, mișcare insurgentă calificată drept teroristă de către Moscova și care a găzduit separatiștii uiguri, considerați de Beijing drept teroriști.

Istoria relațiilor Moscovei cu poporul afgan este extrem de complexă, punctată de perioade de colaborare, dar și de numeroase încercări de a domina Afganistanul, cea mai cunoscută fiind invazia sovietică din perioada 1979-1989.

Rusia, joc la două capete

Mișcarea talibană își are originile chiar în perioada turbulentă a luptei poporului afgan împotriva invadatorilor sovietici.

Ulterior, în cursul războiului civil ce a urmat retragerii trupelor sovietice, talibanii au reușit să ocupe cea mai mare parte a Afganistanului din 1996 și până în 2001, când au pierdut puterea în urma intervenției coaliției internaționale, condusă de SUA.

Inițial, Rusia și-a manifestat sprijinul pentru intervenția NATO-SUA în Afganistan, însă, pe fondul deteriorării relațiilor cu Occidentul, Moscova a început să înnoade legături chiar cu foștii săi inamici: talibanii.

De altfel, în ultimii ani, o serie de oficiali americani au acuzat Rusia că ar fi furnizat armament și alte echipamente insurgenților talibani.

Mai mult, presa internațională a relatat anul trecut că serviciile americane de informații au ajuns la concluzia că spionii ruși ar fi propus unor militanți din Afganistan, cu legături cu talibanii, recompense pentru uciderea militarilor americani.

Toate aceste informații au fost negate vehement atât de Rusia, cât și de talibani.

China și problema uigurilor

Iar zilele trecute, pe fondul ocupării Kabulului de către insurgenții talibani, ambasadorul rus în Afganistan a declarat că situația în Kabul este mai bună după victoria talibană decât era înainte, în timpul regimului susținut de SUA și Occident.

În mod similar, relațiile Chinei cu talibanii au fluctuat de-a lungul ultimelor trei decenii; mărul discordiei fiind mișcare separatistă uigură Partidul Islamic din Turkestan, care militează pentru independența regiunii chineze Xinjiang.

Aliați inițial cu separatiștii uiguri, talibanii afgani s-au folosit în ultimii ani de această amenințare pentru a curta Beijingul.

Astfel s-a ajuns ca talibanii să promită că nu vor permite folosirea teritoriului afgan pentru lansarea de acțiuni contra Chinei, în timp ce regimul comunist de la Beijing s-a arătat dispus să recunoască un Afganistan condus de talibani.

Însă, în pofida relațiilor aparent bune cu talibanii și a oportunităților oferite de vastele resurse minerale din Afganistan, Rusia și China ar fi preferat, probabil, ca Statele Unite să rămână în această țară turbulentă.

Regim taliban a ”exportat” teroriști și milioane de refugiați

O explicație pentru această preferință are legătură cu faptul că oficialii de la Beijing și Moscova nu au uitat efectele destabilizatoare ale primului regim taliban, care a „exportat” teroriști și milioane de refugiați.

Astfel că există temeri întemeiate că Afganistanul ar putea deveni, din nou, un refugiu pentru rețele și activități teroriste în Asia Centrală, în proximitatea frontierelor celor două mari puteri.

De asemenea, menținerea prezenței americane în Afganistan ar fi însemnat pentru Statele Unite cheltuieli semnificative (circa 8 miliarde de dolari anual), fonduri care acum vor putea fi redirecționate către gestionarea unor provocări strategice mai importante, cum ar fi acțiunile de contracarare a rivalilor geopolitici.

Mai mult, forțele americane destinate Afganistanului vor putea fi acum redislocate pentru consolidarea unor zone strategice în Europa sau Asia de Est, chiar în coasta Rusiei sau a Chinei.

Indiferent de modul în care vor evolua relațiile talibanilor cu marile puteri, un lucru pare foarte clar: populația afgană va continua să fie cea care va avea cel mai mult de suferit în urma jocurilor geopolitice.

Sursă foto: Dreamstime.