Majoritatea imobilelor nationalizate sunt inca in litigiu, ceea ce face ca fostii proprietari sa nu poata profita de o piata in continua expansiune, pe care cladirile sau terenurile lor valoreaza, in destule cazuri, milioane de euro. Dezvoltarea de proiecte imobiliare este si ea ingreunata si chiar si peisajul urban are de suferit serios.

“Unde vedeti ca se construieste ceva pe un maidan sau ca se renoveaza o cladire veche, inseamna ca avem de a face cu un imobil restituit fostilor proprietari”, spune viceprimarul Bucurestiului, Ludovic Orban. Cam 20% din cele 210.000 de cereri de restituire depuse conform Legii nr. 10 se refera la proprietati din Capitala. Numai a opta parte din ele au fost rezolvate pana acum. Cei care au primit o solutie favorabila stiu, de obicei, sa exploateze la maximum potentialul imobilelor recapatate. Dar mult mai mare este lista celor care nu au reusit, inca, sa-si primeasca inapoi proprietatile confiscate. Printre ei, nume mai mult sau mai putin celebre, care insa ar putea ajunge, dupa retrocedare, sa detina averi de multe milioane de euro.

Printul Dimitrie Sturdza, de exemplu, a intrat in conflict cu Serviciul de Informatii Externe (SIE) pentru unul din sediile acestei institutii. SIE nu prea ar vrea sa dea cladirea situata in Bucuresti, pe bulevardul Ion Mihalache nr. 30, asa ca i-a oferit mostenitorului fostilor proprietari bani. “Nu sunt de acord cu despagubirea de 117 miliarde de lei vechi, adica putin peste trei milioane de euro, oferita de SIE, deoarece imobilul valoreaza de circa sase ori mai mult, fiind estimat la aproximativ 18 milioane de euro”, a spus Dimitrie Sturdza. In plus, avocatul sau a aratat ca valoarea despagubirii nu a fost stabilita printr-o expertiza, ci “doar printr-o evaluare estimativa”. Altii, ca urmasii familiilor Brancoveanu, Ghica, Cantacuzino ori Bragadiru, revendica cladiri de ambasade sau institutii, evaluate fiecare la cel putin un milion de euro, blocuri intregi sau hectare de teren in zona centrala a Capitalei.

Daca urmasii celor mai instariti romani din perioada interbelica lucreaza, de obicei, cu case de avocatura specializate, cei care au de recuperat mai putin, cate un apartament, o casa, un petic de teren ori un fost atelier s-au reunit in mai multe asociatii. Asta le da puterea sa lupte mai bine cu autoritatile. “Proprietarii nostri nu vor despagubiri prin fondul Proprietatea, ci restituiri in natura sau despagubiri in echivalent”, declara Maria Athanasiu, presedinte al Asociatiei Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat (APDAS), cea mai mare organizatie de profil, care reuneste peste 4.000 membri.

Majoritatea sunt persoane in varsta, care nu au incredere in bursa si nu mai au nici rabdare sa astepte despagubirile statului. Isi doresc sa beneficieze de proprietati, pe care sa le valorifice. De multe ori, acestea au fost cumparate de fostii chiriasi si singura sansa pentru fostii proprietari este sa primeasca un teren la schimb, “in echivalent”. Familia Niculescu, din Bucuresti, de exemplu, a depus sapte dosare si, pana acum, a castigat doar un teren in instanta.

Nu trebuie sa se inteleaga ca numai cladirile si terenurile din Bucuresti pot valora milioane de euro. si in alte orase cu viata economica intensa, ca Timisoara, Cluj ori Constanta, cateva mii de metri patrati de teren bine plasat, o vila sau un bloc cu doua-trei etaje pot fi tranzactionate cu sume cu sase zerouri. Cat despre fostele mosii, mai ales cele situate in apropierea marilor aglomerari urbane, a unor cai de comunicatie circulate sau in zone pitoresti, au si ele o valoare de piata tot mai mare.

Constantin Mazilu, de exemplu, fost detinut politic, se lupta pentru mosia bunicului sau, de 84 hectare, aflata la 35 km de Bucuresti. La nationalizare, domeniul era o ferma model, cu locuinta, carciuma, dar si crescatorii de porci, cai si vaci, precum si livezi, vii si padure. Valoarea estimata a proprietatii, din care Mazilu a recuperat pana acum 37 de hectare, este de peste 300.000 euro… si creste.

Cat despre litigii, acestea nu exista doar intre stat si fostii proprietari. Municipalitatea Capitalei se afla in conflict, mai mult sau mai putin deschis, cu alte institutii ale statului sau cu firme private, pentru o serie de imobile. Printre acestea, Lacul Vacaresti, Pepiniera Tei-Toboc, Clubul Spartacus, Parcul Bordei sau cateva unitati militare dezafectate. Potrivit lui Ludovic Orban, suprafata de teren aflata intr-o situatie juridica incerta este, in Bucuresti, de peste o mie de hectare. La un pret mediu de cateva sute de euro pe metrul patrat, se poate spune ca litigiile blocheaza investitiile in terenuri valorand mai multe miliarde de euro.



Peste o mie de hectare de teren din Bucuresti sunt, intr-un fel sau altul, in litigiu, ceea ce face ca investitiile imobiliare sa aiba de suferit.

Ludovic Orban,

viceprimarul Capitalei






Cu putin noroc ar putea deveni multimilionari

• Printul Dimitrie Sturdza revendica, printre altele, una dintre cladirile Serviciului de Informatii Externe, pe care o evalueaza la 18 milioane de euro.

• Urmasii familiei Ghica – Grigore Ghika revendica actualul sediu al Ambasadei Spaniei.

• Urmasii familiei Bragadiru cer retrocedarea a cinci imobile in Bucuresti, intre care si Ambasada Bulgariei.

• Urmasii familiilor Basarab Brancoveanu si Brancoveanu cer retrocedarea mai multor imobile, printre care actualul sediu al UNESCO Romania, din strada stirbei Voda nr. 39, si fostul sediu al Ambasadei Germaniei.

• Urmasii familiei Bazilescu – printre revendicari, se afla si o buna parte a Parcului Bazilescu din cartierul Bucurestii Noi.

• Urmasii familiei Constandaky revendica cel putin sapte imobile, printre care si cel de la intersectia strazii Ion Campineanu cu bulevardul Nicolae Balcescu.

• Dinu Vlad Bernstein revendica cel putin trei imobile, intre care ambasadele Japoniei si Braziliei.

• Urmasii baronului Boian Gruioff revendica ce a mai ramas din mosia aflata in zona fostei comune Dudesti-Cioplea (actualmente, cartierul Balta Alba).

• Liviu Ciulei revendica in natura doua garsoniere si un apartament pe bulevardul Magheru nr. 20, precum si despagubiri pentru restul blocului, terenul aferent si Teatrul Nottara.

• Aurelia Saar revendica Muzeul Colectiilor de Arta, cladire evaluata de catre unii agenti imobiliari la 10 milioane de euro.

D’ale retrocedarilor

• Retrocedarea a 47.000 de hectare de padure din judetul Mures, solicitata de urmasii grofului Banfy, a fost suspendata in decembrie 2005, deoarece nobilului maghiar i-au fost confiscate averile in 1944, acesta fiind declarat tradator.

• Deoarece cladirile in care functioneaza spitalul din Falticeni ar putea fi retrocedate, s-a propus reconversia policlinicii, pentru ca orasul si comunele din jur sa nu ramana fara spital.

• Aproape toate scolile si liceele din Blaj au fost revendicate de Mitropolia Greco-Catolica. In total, aceasta solicita retrocedarea a circa 100 de imobile din oras, inclusiv celebra Campie a Libertatii.
• Regele Mihai a primit, luna trecuta, circa 7.000 de hectare de padure in localitatile aradene Savarsin si Birchis.

• Casa de Cultura din Galati a fost redata fostului proprietar, care o va transforma, pana in toamna acestui an, intr-un magazin de tip mall, informeaza Mediafax. Investitia necesara va fi de circa trei milioane de euro.

• Paul de Lambrino a revendicat 500 de hectare de padure in comuna timiseana Banloc. Fondul forestier a apartinut familiei regale a Romaniei.

• Senatorul PSD Razvan Theodorescu a cerut sa ii fie retrocedate mai multe terenuri si cladiri din judetul Iasi, printre care si un imobil apartinand Spitalului de Psihiatrie Socola.

• Fostul senator PRM Dumitru Pop revendica un sfert din centrul Toplitei, sustinind ca stramosilor sai le-au fost nationalizate o banca, un cinematograf si 50 de hectare de teren.

• Sase din cele 38 de spitale din Bucuresti sunt revendicate, a anuntat de curand primarul general Adriean Videanu.

Proprietatile in litigiu, ocolite

Statut Cei care vor sa faca afaceri imobiliare prefera situatiile limpezi

Investitorii prefera proprietatile retrocedate, pentru ca acestea au cel mai clar statut juridic. Cele mai scumpe imobile de acest gen se gasesc in centrul si nordul Capitalei.

Titlurile de proprietate “la prima mana” sunt considerate cele mai sigure de catre cei care doresc sa investeasca in zona imobiliara. Uneori, nici macar terenurile concesionate de la primarii, care implica costuri mai mici intr-o prima faza, nu sunt atat de apreciate. Explicatia este simpla: in astfel de cazuri, trecutul imobilului este clar, iar un contract de vanzare-cumparare nu poate fi anulat dupa cum bate vantul politicii.


In Bucuresti, cladirile redobandite de fostii proprietari sunt scoase la vanzare cu preturi intre cateva sute de mii si cateva milioane de euro, in functie de zona, de marimea imobilului si a terenului aferent si de cat de bine a fost intretinuta cladirea. In ceea ce priveste terenurile, preturile se masoara in mii de euro pe metrul patrat. Pentru cei care nu vor sa vanda, chiriile pornesc de la 3.000 euro/luna si ajung pana la 15.000-20.000 euro/luna, pentru cladiri mari, pretabile pentru ambasade sau sedii de mari companii.


“Sunt tranzactionate doar imobilele ai caror proprietari si-au rezolvat problemele juridice”, declara Ruxandra Cleciu, presedinte al Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI). “Asteptam cu interes sa vedem ce se va intampla si cu imobilele cumparate pe Legea nr. 112/1995, pentru ca se apropie termenul de zece ani, timp in care au avut interdictie de vanzare si, probabil, multe vor fi tranzactionate”, completeaza ea.


Dupa ani de zile de procese, putini investitori se mai “ard” cu proprietati care nu au statut juridic clar si din cauza carora ajung sa fie tarati in instanta. Insa, chiar si cei care se feresc de imobilele aflate in litigiu pot avea surprize neplacute. Uneori, apar probleme atunci cand un cumparator vrea sa construiasca un imobil pe un teren cu acte in regula, dar are nevoie, pentru obtinerea autorizatiei de construire, de semnatura vecinului (in cazul in care vrea sa construiasca mai aproape de limita de proprietate decat este stipulat in Codul civil, de exemplu). Daca pentru terenul cu pricina nu au fost solutionate problemele titlului de proprietate, aprobarea nu poate fi obtinuta. Chiar daca pentru mai toti investitorii timpul inseamna bani, autoritatile locale ridica din umeri, solutiile oferite fiind ori reducerea dimensiunilor constructiei, ori amanarea ridicarii ei pana la rezolvarea situatiei juridice din vecini.


Exista insa si persoane sau case de avocatura care fac afaceri “extreme” si cumpara drepturile litigioase ale fostilor proprietari. In schimbul riscului asumat (autoritatile pot respinge cererile de revendicare), acestea ofera preturi mult mai mici decat valoarea de piata a imobilului. In caz de succes, profitul poate fi chiar de cateva ori mai mare decat investitia initiala.



Sunt tranzactionate doar imobilele ai caror proprietari si-au rezolvat problemele juridice.

Ruxandra Cleciu,

presedintele Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare





Presiune pe actiunile Fondului


Cereri Capitalul FP ar putea fi insuficient


Creat anul trecut pentru despagubirea celor ale caror imobile nationalizate nu mai pot fi retrocedate in natura, Fondul Proprietatea s-ar putea transforma intr-un pretext pentru institutiile care nu prea ar vrea sa se desparta de unele cladiri sau terenuri.

“In ultima vreme, avem semnale ca administratia locala a inceput sa exagereze rolul Fondului. Mai exact, desi ar putea retroceda unele imobile, le spun fostilor proprietari ca vor primi actiuni la Proprietatea. Noi insa avem un numar fix de actiuni pe care il putem acorda”, spune Nicolae Ivan, presedintele Consiliului de Supraveghere a Fondului Proprietatea (FP).


Daca astfel de practici devin comune, este evident ca se va ajunge la situatia in care numarul solicitarilor il va depasi pe cel al resurselor disponibile. Moment in care singura solutie ar fi cresterea capitalului cu alte active. In prezent, Fondul Proprietatea detine actiuni la 114 companii de stat, in valoare de circa 3,9 miliarde de euro. Printre ele, BCR, CEC, Petrom, Posta Romana, Electrica, Distrigaz, Romtelecom, CFR, Tarom ori Alro.


Dar eventuala cerere suplimentara pentru actiunile FP este doar una dintre probleme. In opinia unor juristi, faptul ca aceste titluri vor fi tranzactionate la bursa, pretul lor putand scadea semnificativ sub cel initial (un leu nou pe actiune), este in contradictie cu prevederile Constitutiei, care garanteaza proprietatea. “Daca o cladire nationalizata este estimata la 500.000 de lei noi, iar la vanzarea actiunilor fostul proprietar primeste doar 300.000 de lei, este clar ca nu a fost respectata legea fundamentala”, explica avocatul Alina Popa. Desi mai putin plauzibila, varianta in care pretul acestor actiuni ar creste mult peste valoarea nominala ar crea un alt dezechilibru, cel putin imoral, daca nu ilegal, de aceasta data in favoarea celor despagubiti.


Dincolo de controversele de ordin juridic, Fondul Proprietatea incearca sa-si vada de drum. Raiffeisen Capital & Investment a fost aleasa sa intermedieze listarea FP la BVB, iar actiunile vor fi distribuite catre titularii titlurilor de despagubire, prin reteaua BCR. Saptamana trecuta, a fost anuntat si castigatorul licitatiei organizate pentru selectarea consultantului strategic al FP. Compania britanica Cordea Savills, parte a grupului de consultanta in administrarea de proprietati Savills, a fost aleasa pentru ca a oferit cel mai bun pret.


Cel mai important pas va fi alegerea societatii care va administra FP. “Din discutiile preliminare, am identificat 28 -30 de institutii internationale interesate sa preia administrarea Fondului, dar ramane de vazut cate vor veni cu scrisori de interes”, a afirmat Nicolae Ivan. El estimeaza ca procesul de selectie a administratorului se va incheia cel tarziu la mijlocul lunii iunie, in functie de cat de repede va fi aprobat de Guvern caietul de sarcini elaborat de consultant.