2015 a reprezentat şi anul de debut al noului Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, care s-a concretizat deja prin selecţia a 1.114 proiecte, în valoare totală de aproape 68 de milioane de euro, chiar dacă numărul cererilor de finanţare primite de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a fost de şapte ori mai mare – 7.697 – iar fondurile solicitate au depăşit 1,55 miliarde de euro.

Deşi domeniul agriculturii şi cel al dezvoltării rurale se află în top, în 2015, în privinţa absorbţiei fondurilor europene, în comparaţie cu alte programe naţionale, înregistrând o rată de absorbţie de peste 90%, există în continuare riscul dezangajării a 800 de milioane de euro pe vechiul PNDR 2007-2013 şi de aproape 40% din fondurile alocate României prin Programul Operaţional de Pescuit POP 2007-2013.

Legea irigaţiilor, un subiect tratat cu multă "pasiune" în 2015, prin care erau prevăzute fonduri de un miliard de euro în următorii cinci ani în vederea modernizării infrastructurii principale de irigaţii nu a reuşit pe final de an să convingă Parlamentul să aloce în bugetul Ministerului Agriculturii suma necesară primului an de investiţii.

* Reducerea TVA la alimente: 9% de la 1 iunie

Reducerea TVA la 9% la toate produsele alimentare, la băuturile nealcoolice şi la serviciile de alimentaţie publică, măsură care a intrat în vigoare la 1 iunie, trebuia să aducă, la nivel teoretic, alimente mai ieftine cu cel puţin 12,5%, dar şi câştiguri mai mari pentru retaileri pe fondul creşterii apetitului de consum.

Autorităţile estimau că introducerea acestei măsuri va contribui la diminuarea evaziunii fiscale în industria alimentară cu cel puţin 30-40%.

Anunţul premierului Victor Ponta din 7 aprilie referitor la reducerea TVA i-a unit pe toţi 'actorii' din piaţă, de la producători, procesatori, retaileri şi autorităţi, iar declaraţiile de susţinere nu au întârziat să apară, chiar dacă impactul bugetar al acestei măsuri a fost estimat la 5 miliarde de lei numai pentru acest an.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, unul dintre susţinătorii de bază ai acestui proiect, considera că reducerea TVA la alimente va avea ca efect scăderea preţurilor, relansarea consumului şi o colectare mai bună la bugetul de stat.

Semnalul dat de guvernaţi a adus o reacţie şi din partea exportatorilor români care considerau că reducerea TVA la alimente poate constitui un stimulent în balanţa comercială cu produse agroalimentare, în special a celor cu grad superior de prelucrare oferite la export.

"Faptul că de doi ani, în 2013 şi 2014, România a reuşit după mai bine de două decenii să refacă balanţa comercială şi să intre pe excedent, e un lucru pozitiv, iar după măsura de ieri (n.r. 7 aprilie) este posibil ca excedentul de anul trecut, de 500 milioane euro al balanţei cu produse agroalimentare, să fie mărit atât în acest an, dar mai ales în anul următor", a explicat Mihai Ionescu, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România.

La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, aprecia că reducerea TVA la alimente, începând cu 1 iunie 2015, se poate traduce 100% în scăderea preţurilor dacă nu vor fi înţelegeri între comercianţi şi va exista transparenţă în privinţa preţurilor produselor vizate de decizie.

În data de 14 mai, Consiliul fiscal a avizat favorabil, dar cu unele rezerve, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii privind Codul Fiscal, care extinde sfera de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% la alimente şi servicii de restaurant.

Consiliul Fiscal considera că principala sursă indicată de către Guvern pentru acoperirea golului de venituri generat de extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% era reprezentată de încasările suplimentare din îmbunătăţirea activităţii de colectare a taxelor şi impozitelor de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

Patronatele şi sindicatele din industria alimentară au văzut numai beneficii prin implementarea acestei măsuri, atât pentru business-ul lor cât şi pentru consumatori, mai ales că unele dintre ele se luptă de ani de zile cu evaziune de peste 40% din piaţă cum este situaţia din industria cărnii şi chiar de 50-60% la legume fructe.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară "Sindalimenta", Dragoş Frumosu, afirma că primul beneficiu al reducerii TVA la alimente va fi cel legat de ieftinirea alimentelor, ţinând cont că în veniturile lunare ale unui român cheltuielile cu mâncarea se situează între 40 şi 60%.

"Oamenii ar putea să facă lunar o economie între 150 şi 300 de lei prin reducerea preţului la alimente. În felul acesta un pensionar îşi poate acoperi şi medicamentele, iar un salariat are posibilitatea să îşi mai cumpere şi altceva, nu neapărat mâncare. Eu cred că măsura de reducere a TVA conduce la reducerea preţului şi are efecte, în afara celui legat de nivelul de trai al populaţiei, şi asupra consumului, pentru că numai în urma acumulării de economii putem merge şi către consum. Nu în ultimul rând, vor creşte vânzările şi odată cu ele şi firmele vor avea un profit mai bun şi probabil vor fi şi salarii un pic mai bune pentru angajaţii din industria alimentară", a explicat Frumosu.

Deşi marii retailerii, care deţin 70-80% din piaţa de comerţ din România, şi-au luat 'angajamentul' că efectele reducerii cotei TVA se vor vedea şi la raft, producătorii şi procesatorii de alimente au reclamat faptul că hipermarketurile au crescut preţurile imediat după anunţul scăderii TVA şi au solicitat autorităţilor să ţină zona comercială sub control, pentru că ei au tot felul de pârghii prin care "doar se fac că reduc preţul".

Reacţiile retailerilor nu au întârziat să apară, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), Delia Nica, afirmând că nu a existat nicio creştere artificială a preţurilor produselor alimentare la raft după anunţul privind reducerea TVA la alimente, argumentând că orice majorare este dictată doar de dinamica unei pieţe concurenţiale.

Nu în ultimul rând, retailerii au susţinut, cel puţin la nivel declarativ, demersul autorităţilor de a-i sancţiona pe cei care nu vor respecta "regula jocului" înainte de reducerea TVA la alimente la 9%, iar unele lanţuri de magazine au fost de acord, fie să afişeze două preţuri la raft, cu TVA 24% şi cu TVA 9%, fie "să le îngheţe".

Consiliul Concurenţei, prin vocea preşedintelui Bogdan Chiriţoiu, a precizat că instituţia va căuta să identifice orice comportament ilegal şi orice înţelegere între agenţii economici, care ar putea împiedica scăderea preţurilor.

În concluzie, analiştii economici au afirmat că semnalul dat de autorităţi pentru reducerea TVA va avea consecinţe pozitive în stimularea consumului, principalul motor al economiei, marii câştigători ai bătăliei preţurilor fiind însă retailerii, ale căror afaceri ar putea primi un impuls semnificativ estimat între 15 şi 20% numai în anul 2015.

După o lună şi jumătate de la implementarea măsurii, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, constata că preţurile la mărfurile alimentare au scăzut, în medie, cu 8,2% de la momentul aplicării reducerii TVA de la 24% la 9%, iar valoarea mărfurilor alimentare disponibile pe piaţă a crescut până la 11,5 miliarde de euro, în primele şase luni din 2015.

Din cele mai recente date publicate de le Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) reiese că veniturile colectate în primele 11 luni ale acestui an au totalizat 180,57 miliarde lei, fiind cu 7% (12,15 miliarde lei) mai mari faţă de cele din 2014, încasările din TVA înregistrând o creştere de 11% (plus 5,14 miliarde lei), până la 52,754 miliarde lei.

* Producţiile vegetale, în cădere liberă în 2015

Producţia de porumb a României s-a redus în acest an cu circa 30% din cauza secetei, până la 7,2 milioane de tone, de la peste 11 milioane de tone anul trecut, cu toate că necesarul intern de porumb boabe nu depăşeşte 4,5 milioane de tone. La recolta totală se mai adaugă încă 54.841 tone de porumb boabe, cu o medie de 3,18 tone la hectar obţinute de pe 17.212 hectare cultivate pentru sămânţă.

În pofida unei recolte reduse de porumb, cantitatea totală exportată în primele 9 luni a crescut de 2,5 ori faţă de aceeaşi perioadă din 2014, până la 3,86 milioane de tone. Livrările externe de porumb şi ţigarete au generat o treime din încasările din exporturile de produse agroalimentare, România reuşind astfel să treacă din nou pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare.

În ceea ce priveşte recolta de seminţe de floarea soarelui pentru consum şi sămânţă, datele MADR indică o producţie de 1,53 milioane de tone pentru anul 2015, o medie de 1,5 tone la hectar, în scădere faţă de anul trecut când producţia a depăşit 2,1 milioane tone. Deşi producţia este mult diminuată faţă de 2014, specialiştii estimează că România va avea şi o disponibilitate de export în condiţiile în care necesarul de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara la mijlocul lunii august că unele culturi însămânţate în toamna anului trecut, respectiv grâul şi orzul, nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei, fiind chiar uşor mai bune faţă de cele obţinute în 2014.

La cultura grâului, producţia medie la hectar a fost de 3,68 tone în 2015, faţă de 3,64 tone anul trecut, iar cantitatea totală recoltată a depăşit 7,5 milioane de tone, comparativ cu 7,4 milioane de tone în anul 2014. Producţia medie la hectar obţinută la orz a depăşit 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de numai 3,8 tone, iar cantitatea totală recoltată a ajuns la 1,051 milioane de tone.

În schimb, producţia de rapiţă s-a diminuat uşor în 2015, de la o medie la hectar de 2,57 tone în 2014 la 2,36 tone la hectar în 2015, totalizând 956.886 tone.

Conform unui raport al Comisiei Europene (CE) din luna septembrie, producţia de cereale a României urma să scadă cu 25,8% în 2015 faţă de anul trecut, mai mult decât estimau specialiştii CE în luna aprilie, România aflându-se în topul celor mai mari perdanţi din acest an, cu o producţie de cereale de numai 16,6 milioane de tone.

* Despăgubiri mai puţine decât estimările pentru fermierii afectaţi de secetă

În luna octombrie a acestui an, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara că MADR va primi la rectificarea bugetară 640 de milioane de lei pentru plata despăgubirilor care vor fi alocate fermierilor ale căror culturi au fost afectate de seceta din această vară, suprafaţa terenurilor agricole afectate de secetă, în diverse stadii, ridicându-se la 1,6 milioane de hectare.

"Vorbim aici de cei care au suferit pierderi pe suprafeţe mai mari de 30%, deci între 30% şi 100%. A nu se înţelege că toată suprafaţa de 1,6 milioane de hectare a fost afectată în totalitate. În diverse stadii, această suprafaţă este afectată. Numărul de beneficiari care va primi aceste despăgubiri este de aproximativ 173.524, după evaluările pe care noi le-am primit de la Direcţiile Agricole şi instituţiile care funcţionează în subordinea Prefecturilor. Aş vrea să subliniez că 165.000 dintre beneficiari sunt persoane fizice", a afirmat atunci ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, subliniind că valoarea despăgubirilor este diferită, în funcţie de stadiul în care a fost afectat fiecare beneficiar.

Valoarea maximă pentru cei care au fost afectaţi 100% diferă, iar la culturile principale, de exemplu la porumb, ea nu putea să depăşească 420 de lei la hectar în cazul persoanelor juridice şi 210 lei la hectar în cazul persoanelor fizice.

Autorităţile au anunţat că despăgubirile sub forma unor ajutoare de stat se vor acorda pentru culturile de porumb boabe, floarea-soarelui, soia, cartof, sfeclă de zahăr, legume, plante de nutreţ, păşune şi fâneaţă.

La data de 17 noiembrie, Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de seceta severă în perioada aprilie – septembrie 2015, plăţile urmând a fi făcute până la finalul anului 2015.

În cadrul acestei scheme sunt eligibili doar producătorii agricoli înregistraţi în evidenţele APIA cu cerere unică de plată aferentă anului 2015, care sunt declaraţi eligibili de APIA pentru schema de plată unică pe suprafaţă aferentă anului 2015, în urma controlului administrativ.

Potrivit autorităţilor de la Bucureşti, un număr de 173.500 de producători agricoli vor putea beneficia de despăgubiri, dintre care 165.100 persoane fizice şi 8.400 persoane juridice, iar valoarea totală a sumelor alocate este de maximum 640 de milioane de lei.

Cu toate acestea, până la data de 30 noiembrie au fost depuse doar 80.000 de cereri, deşi totalul potenţialilor beneficiari ai despăgubirilor era de aproape 174.000. "Suntem acum în etapele de plăţi. Până la finele acestui an, estimăm plata a circa 250 milioane de lei. Cererile pentru secetă în final au fost considerabil mai mici decât estimările", potrivit declaraţiilor făcute de noul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Sorin Radu, la dezbaterile pe marginea proiectului de buget al MADR pe 2016.

* Dezbateri aprinse pe Legea irigaţiilor

Reabilitarea infrastructurii de irigaţii a fost unul dintre obiectivele fostului şef de la Agricultură, alături de reducerea TVA la alimente, dar în ciuda unor reuşite de moment, miliardul de euro alocat sectorului de irigaţii nu a devenit o certitudine pentru următorii 5 ani, "indiferent de partid sau ministru", după cum spera ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

În 30 septembrie, în plenul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare, prin care se viza alocarea unui miliard de euro, în următorii cinci ani, pentru modernizarea infrastructurii primare a sistemului naţional de irigaţii în vederea reducerii costurilor, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea legilor organice.

Însă, pe 6 octombrie 2015, ministrul Agriculturii anunţa că a reuşit să treacă prin Comisia de specialitate din Camera Deputaţilor proiectul Ordonanţei nr. 4/2015 referitoare la angajarea a 995 de persoane la ANIF şi care cuprindea toate prevederile proiectului de lege privind infrastructura de îmbunătăţiri funciare, respins cu o săptămână în urmă de plenul Camerei Deputaţilor.

"Era o obligaţie ca stat să punem la dispoziţia fermierilor o infrastructură modernizată care să genereze costuri reduse şi un cost mai mic pentru apa pe care o folosesc pentru a iriga terenurile agricole. (…). Cred că Legea irigaţiilor este cea mai importantă măsură care s-a adoptat în 2015 după reducerea TVA prin care punem la dipoziţia fermierilor peste un miliard de euro, şi care va finanţa infrastructura principală şi care întregeşte astfel sistemul de irigaţii ce trebuie reabilitat în perioada 2016 – 2020. Vorbim de aproape 1,2 milioane hectare care pot fi reabilitate atât ca infrastructură principală cât şi secundară în următoarea perioadă", a spus atunci ministrul Agriculturii.

Însă, în noul buget al MADR pentru anul 2016 s-a prevăzut doar o sumă de 135 de milioane de lei pentru îmbunătăţiri funciare, faţă de cele 500 de milioane de lei cât era trecut în Legea irigaţiilor. Amendamentul depus de fostul şef de la Agricultură (Daniel Constantin n.r.) pentru suplimentarea bugetului MADR cu 508 milioane lei în vederea implementării strategiei sectorului de irigaţii a fost respins de deputaţii şi senatorii din comisiile reunite de buget-finanţe pe motiv că aceasta nu a fost finalizată, iar suma probabil că nu va fi consumată în totalitate în 2016.

* Provocări pentru nouă conducere a Ministerului Agriculturii

Din 18 noiembrie, conducerea Ministerului Agriculturii a fost preluată de Achim Irimescu care anunţă fără echivoc că vrea o situaţie cât mai precisă, "fără minciuni", a datelor de care dispune instituţia pe care o va conduce, pentru a vedea care sunt problemele şi cum pot fi acestea rezolvate.

"Primul lucru pe care îl voi face când voi ajunge la minister este să cer o situaţie cât mai precisă a datelor de care dispunem pe toate domeniile, la producţie, la plăţi efectuate, fără minciuni. În opinia mea, nu poţi porni la un drum fără să faci o analiză extrem de adâncă, pentru a vedea unde te situezi, unde sunt problemele şi cum poţi să le rezolvi", a afirmat Irimescu, la finalul audierilor din comisiile de specialitate reunite.

Irimescu declară război birocraţiei şi afirmă că persoanele neperformante vor fi schimbate din funcţii, indiferent dacă au sau nu culoare politică. Ceea ce s-a şi întâmplat în scurt timp la agenţiile din subordine – APIA şi AFIR.

Primul test pentru noul ministru apare în cazul plăţii avansului pe suprafaţă, care întârzie neşteptat de mult din cauza unor sincope până aproape de termenul limită de plată. Cu eforturi uriaşe din partea angajaţilor APIA, 602.000 fermieri, din 720.000, reuşesc să primească avansul pe suprafaţă, cei 53 de euro pe hectar, respectiv o sumă totală de 255 de milioane de euro.

În prima sa conferinţă de presă din data de 18 decembrie, ministrul Agriculturii a afirmat că va reintroduce controlul la frontieră pentru reziduurile de pesticide, de produse chimice, pe considerentul că în cazul multor produse din ''gama de jos" care ajung pe piaţa românească sunt utilizate pesticide interzise pe piaţa europeană.

"Am să fac tot ce este posibil să promovez produsele româneşti, pe de o parte, iar pe de altă parte să asigur o protecţie corespunzătoare producătorului şi consumatorului român pentru că, din păcate, multe produse care ajung în România se vând pentru că ajung din segmentul cel mai ieftin şi efectiv otrăvim populaţia şi omorâm producătorul român. Repet: orice guvern are datoria să îşi apere şi producătorul şi consumatorul. Din cauza aceasta cred că nu am făcut suficient până acum şi eu vă promit că voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a ajuta românul să consume cât mai multe produse româneşti", a spus Achim Irimescu.

De asemenea, noua conducere a MADR promite pentru 2016 ajutoare de la buget pentru sectorul zootehnic şi vegetal, subvenţionarea accizei la motorină, dar şi modernizarea infrastructurii de irigaţii.

Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2016 este de aproximativ 13,443 miliarde de lei, la care se adaugă suma de 7,39 miliarde lei reprezentând contribuţia externă nerambursabilă a UE la finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, evidenţiată ca un venit în bugetul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Bugetul total prevăzut pentru anul 2016 este de 20,83 miliarde lei, reprezentând 2,81% din PIB.

* Fonduri europene: absorbţie 91%, dezangajare 800 de milioane de euro

De la demararea PNDR în anul 2008, AFIR a primit şi verificat peste 150.000 de cereri de finanţare, în valoare de peste 18,5 miliarde de euro, dintr-un total disponibil din fonduri europene de 5,9 miliarde de euro, numai pentru finanţarea proiectelor de investiţii.

"Alocarea totală pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007- 2013 a fost de 9,29 miliarde de euro, din care bani europeni 8,1 miliarde de euro, şi până la acest moment s-au efectuat plăţi de 8,1 miliarde de euro din care 6,83 miliarde de euro din bani europeni. Deci dacă luăm în calcul şi avansul încasat în anul 2008, absorbţia creşte la 91,3%. Dacă nu includem în calcul suma de 560 de milioane de euro ca avans, absorbţia se reduce la 84%", a precizat Achim Irimescu, noul ministru al Agriculturii, în data de 18 decembrie.

Pentru măsurile de investiţii în economia rurală, alocarea financiară din 2007-2013 a fost de 5,74 miliarde de euro, valoare publică contractată de 5,71 miliarde de euro, iar rata de contractare de 99,5%.

Până la sfârşitul acestui an, experţii din cadrul AFIR au anunţat că vor analiza toate cererile de plată depuse de către beneficiarii PNDR 2007 – 2013 în vederea aprobării, efectuării plăţii acestora până în decembrie 2015 şi transmiterii pentru decontarea cheltuielilor către Comisia Europeană.

Cu toate acestea, România riscă să piardă circa 800 de milioane de euro pe programarea 2007-2013, la care se vor adăuga penalităţi de 300 de milioane de euro aferente întregului program.

Deşi sumele alocate României prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) 2007 -2013 sunt incomparabil mai mici decât cele din PNDR, situaţia absorbţiei în cazul acestui program este mai sumbră.

"Pe acest program suntem la 68% grad de absorbţie, iar ţinta noastră este să ajungem la 75% până la închiderea programului, adică până la finele anului. Deşi nu a fost un program mare, de numai 230 de milioane de euro, vom pierde în jur de 60 de milioane de euro, chiar dacă ajungem să ne atingem ţinta. Eu zic că este mult dacă ne gândim cât de mic este programul", a afirmat Achim Irimescu într-un interviu acordat AGERPRES în data de 14 decembrie.

Ultimele cifre furnizate de Autoritatea de Management pentru POP din MADR arată că la data de 24 decembrie 2015 totalul sumei dezangajate pe întreg programul de pescuit se ridică la 52,44 milioane de euro, din care aproape 18 milioane de euro în anul 2015, însă suma este aferentă alocării financiare 2012, iar rata absorbţiei pe acest program depăşeşte 71%.

Chiar dacă s-au făcut câţiva paşi importanţi, în 2015, în domeniul agriculturii au rămas nefinalizate câteva proiecte aşteptate de agricultori, respectiv Camerele Agricole, Fondurile Mutuale sau restructurarea cercetării agricole. Acestea vor intra cu siguranţă în atenţia noilor veniţi la conducerea Ministerului Agriculturii dar şi a Executivului, despre care am putea spune că, deşi este unul tehnocrat, are totuşi culoare "agricolă". AGERPRES