Discuţii au avut loc şi în privinţa salariului minim pe economie, decizia finală fiindu-i "pasată" în cele din urmă următorului guvern.  Ministerul Muncii a prezentat pe parcursul anului şi a adoptat o serie de proiecte sociale, precum cel privind indemnizaţia pentru mame, trusoul pentru nou-născuţi sau tichetele pentru grădiniţă. 



Dezbaterile pe Legea salarizării unitare încep din primele zile ale anului 



Fostul ministru al Muncii Ana Costea declara, la finalul anului trecut, că Legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se află printre priorităţile anului 2016, precizând că termenul de adoptare a acestei legi este noiembrie 2016.  Miniştrilor li s-a cerut să comunice ministerului, până pe 11 ianuarie, criteriile de performanţă care să justifice sistemul de salarizare pe "familia ocupaţională de care aparţin". De asemenea, în vederea elaborării noii legi, a fost creat un grup de lucru interministerial. 



Negocierile dintre cei implicaţi urmau să se termine până la data de 10 februarie. 



De altfel, pe 11 februarie, surse oficiale declarau că grupul de lucru interministerial a reuşit să elaboreze în termenul propus proiectul privind Legea salarizării publice, rezultând trei variante ale acesteia, care au fost trimise Guvernului pentru analiză în aceeaşi zi.  Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, afirma, la 1 martie, că Legea salarizării unitare este în lucru, iar obiectivul Ministerului Finanţelor este acela de a pune în dezbatere publică, respectiv pe masa Parlamentului, o lege bună, implementabilă. De asemenea, la 27 martie, premierul Dacian Cioloş declara că proiectul Legii salarizării unitare urma să fie pus în dezbatere publică următoarea săptămână, arătând că obiectivul actului normativ era eliminarea dezechilibrelor, în limitele bugetului, iar câteva zile mai târziu vicepremierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, afirma că Guvernul avea două variante ale Legii salarizării bugetarilor, dar niciuna nu ţinea de ce şi-ar fi dorit Executivul. 



În acest context, s-a decis elaborarea unui proiect de ordonanţă de urgenţă pentru a corecta disfuncţionalităţi apărute în salarizarea angajaţilor de stat. Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, sublinia că Ordonanţa privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu prevede diminuarea niciunui salariu din România, iar impactul implementării acestui act normativ era estimat la 300 de milioane de lei net în 2016 şi la peste două miliarde de lei în 2017. 



Potrivit notei de fundamentare, proiectul urmărea eliminarea suprapunerilor salariale datorate creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care a condus la suprapunerea primelor 24 de clase de salarizare din Legea-cadru nr. 284/2010, eliminarea nivelurilor diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, în cadrul aceleiaşi instituţii, eliminarea egalizării salariilor pentru persoane cu vechime în muncă diferită, eliminarea suprapunerilor salariale pentru angajaţii care au studii diferite (studii superioare, studii medii, studii generale), stabilirea şi calcularea salariilor în baza unui singur act normativ, eliminându-se vidul legislativ, mai ales pentru personalul nou-încadrat etc. 



Proiectul s-a dovedit a fi un eşec şi a fost retras, iar ministrul Muncii Ana Costea a demisionat. Într-un comunicat de presă, aceasta îşi afirma speranţa că, prin demisia ei, Guvernul va considera o prioritate elaborarea unei legislaţii nediscriminatorii şi corecte în domeniul salarizării.  Ministru al Muncii a fost numit Dragoş Pîslaru, care a venit cu propunerea de a elabora o ordonanţă de urgenţă care să corecteze unele disfuncţionalităţi din sistem. 



"Noi discutăm de păstrarea concepţiei Legii 284, legea cadru. Deci, această ordonanţă nu va mai înlocui legea cadru. Vă gândiţi în modul următor: un salariu de referinţă este 1.250 de lei. Începând cu 1.250 de lei, noi vom intra în principiile grilei Legii 284 care are coeficienţii aceia de echivalare şi vom lua de la bază în sus, vom ridica, printr-o metodă pe care urmează să o stabilim împreună cu partenerii sociali, care poate fi cu pas fix, dar deocamdată metoda consacrată este cu procent, deci 2,5% între clase, deci vom ridica până acolo, unde ne permitem. Acesta este principiul", declara, pe 21 aprilie, Dragoş Pîslaru. 



Potrivit acestuia, şapte ministere şi 6.136 de persoane urmau să beneficieze de creşteri salariale conform proiectului Ordonanţei privind salarizarea în sistemul public, însă 57 de instituţii asimilate administraţiei publice centrale nu vor beneficia de aceste majorări. 



"Este vorba despre şapte ministere care au fost practic uitate, nu au avut negocieri speciale pentru a negocia creşterea grilelor, cum ar fi Cultura, Comunicaţii, Transporturi, Tineret şi Sport. Ministerul Muncii are şi el o grilă uitată în timp. Sunt în total şapte ministere în această situaţie. Ministerul Economiei şi-a rezolvat lucrurile puţin mai devreme. N-am vrea sa inducem ideea că fiecare ar trebui să se ducă ba în Parlament ba pe unde poate ca să îşi crească grilele ci să avem o abordare unitară la nivelul administraţiei", afirma Pîslaru. 



Liderii federaţiilor sindicale din România s-au declarat nemulţumiţi de noua abordare a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind salarizarea din sistemul bugetar şi au avertizat că inechităţile se vor muta la un alt nivel. Ordonanţa a fost aprobată pe 8 iunie, de prevederile acesteia urmând să beneficieze peste 650.000 de persoane din administraţia publică centrală. Impactul bugetar al actului normativ era estimat la 870 de milioane de lei în 2016 şi la 2,6 miliarde de lei în 2017. 



După aprobarea acesteia, discuţiile s-au mutat pe posibile noi majorări salariale pentru sectoare care s-au considerat nedreptăţite şi pe proiectul Legii salarizării unitare. O parte dintre majorări au fost realizate prin intermediul unei noi ordonanţe de urgenţă, OUG 43/2016, iar altă parte prin modificări ale ordonanţelor în Parlament. 



Pe de altă parte, elaborarea proiectului Legii salarizării unitare a început cu o consultare cu liderii confederaţiilor sindicale pe data de 21 septembrie. Dragoş Pîslaru anunţa atunci că Legea salarizării unitare ar urma să aibă la bază şapte principii şi că presupune creşterea anvelopei salariale cu 14 miliarde de lei până în 2021, iar creşterea procentuală a masei salariale totale în sector public, în perioada 2016 – 2021, va fi de 29,1%. 



Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, afirma, după consultările pe tema Legii salarizării unitare, că proiectul ar putea fi realizat conform calendarului stabilit de Executiv, dar dezbaterea lui în Parlament ar putea avea loc în perioada februarie – martie. 



Proiectul Legii a fost finalizat la finalul lunii noiembrie, dar sindicatele s-au arătat nemulţumite de rezultat. Preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, susţinea că Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este una proastă şi trebuie lucrat mai mult pentru a face o lege adecvată. 



"În continuare sunt excluse entităţi, în mod nejustificat, precum BNR, ASF etc. Baza 1 este prevăzută la 1.625 de lei, deci, datorită creşterii salariului minim la 2.000 lei, primele 41 de clase sunt comprimate; de aici şi încercarea prin studiu a acestui guvern de a îngheţa salariul minim garantat în plată pe economie. În practică, se va continua apariţia aplicării neunitare, deoarece Ministerul Muncii nu îşi asumă aplicarea printr-o metodologie unitară, aplicarea atât în gestiune, cât şi la control, este lăsată la nivel de ministere, deci a interpretării personale a unor persoane de la departamentele de resurse umane", afirmă Bogdan Hossu, comentând proiectul de Lege de salarizare unică bugetară. 



Discuţiile pe marginea proiectului s-au oprit, iar Dumitru Costin afirma că acesta a rămas la nivelul de exerciţiu intelectual şi că ar participa la alte dezbateri pe marginea acesteia doar din curiozitate. 



Impactul proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice este estimat la 19,5 miliarde de lei. Proiectul propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu în sectorul bugetar urmând să fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare de 22.000 de lei. Raportul între cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază este de 1 la 13. Aplicarea legii ar fi putut începe la 1 iulie 2017 şi extinsă până în anul 2021, însă în proiect nu se precizează şi procentul anual de creştere. Majorarea salarială medie va fi de 37,3%, corelată cu creşterea economică prognozată. 



În ceea ce priveşte Ordonanţa de Urgenţă privind salarizarea, aceasta a fost modificată în Parlament. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 7 noiembrie, OUG 20/2016 cu amendamentele aduse la comisiile de specialitate, care prevăd majorări salariale în Educaţie şi Sănătate în medie cu 15%. 



Guvernul şi 65 de deputaţi liberali au formulat câte o obiecţie de neconstituţionalitate referitoare la Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 20/2016 pentru modificarea şi completarea OUG 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 



Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, pe 14 decembrie, că este constituţională legea care modifică ordonanţa privind salarizarea bugetarilor, după ce a respins sesizările formulate de PNL şi de Guvern. 



Salariul minim pe economie 



Ministerul Muncii a încercat în acest an să elaboreze un mecanism transparent de stabilire a salariului minim pe economie. Salariul minim a fost majorat de la 1 mai anul acesta la 1.250 de lei, de la 1.050 de lei. Decizia a fost luată la finalul anului trecut. Reprezentanţii confederaţiilor sindicale au propus creşterea salariului minim pe economie, pentru un timp normal de lucru de opt ore pe zi, la 1.200 de lei, începând cu 1 ianuarie 2016. Iniţial, confederaţiile patronale au solicitat creşterea salariului minim pe economie la 1.200 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2016, cu condiţia blocării impozitării noului salariu minim la nivelul de 1.050 de lei. 



Organismele financiare internaţionale au atras atunci atenţia asupra pericolelor pe care la poate aduce o creştere a salariului care nu ţine cont de productivitatea muncii. Astfel, experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) arătau, într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI, că majorarea salariului minim mult peste creşterea productivităţii muncii ar putea face mai mult rău decât bine. Politica salariului minim poate furniza protecţie muncitorilor cu venituri scăzute. Totuşi, cu majorarea semnificativă planificată pentru acest an, ponderea salariului minim în salariul mediu în România va depăşi media din regiune, ceea ce ar putea submina competitivitatea externă şi ar putea afecta crearea locurilor de muncă, în special pentru angajaţii cu competenţe scăzute şi în industriile unde forţa de muncă este numeroasă, se arată în raportul FMI. 



Pentru a fi evitate decizii care să nemulţumească partenerii sociali, la începutul acestui an, valoarea salariului minim urma să fie stabilită prin intermediul unui mecanism transparent. Ministerul Muncii a organizat întâlniri cu sindicatele şi patronatele, în luna februarie, în vederea stabilirii unui mecanism. Sindicatele au precizat atunci că pentru întocmirea mecanismului era nevoie de regândirea structurii coşului minim de consum. 



"Am propus un mecanism de ajustare anuală a salariului minim, utilizând doi indicatori de referinţă: indicele coşului minim de consum şi raportul salariul minim-salariul mediu în perspectiva atingerii a cel puţin unui raport de 50%", a afirmat, la finalul lunii februarie, preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, la ieşirea de la discuţiile care au avut loc la Ministerul Muncii pe tema salariului minim. 



Discuţiile pe tema salariului minim au continuat în august, când s-a constituit la Ministerul Muncii un alt grup de lucru în vederea stabilirii unui mecanism de ajustare a salariului minim. În urma discuţiilor, a reieşit că este nevoie un studiu de impact cu privire la evoluţia salariului minim şi a impactului pe care îl are pentru salariaţi, angajatori şi pentru cadrul macro-economic. 



Preşedintele Confederaţiei 'Cartel ALFA', Bogdan Hossu, recomanda Ministerului Muncii ca studiul de impact privind evoluţia salariului minim să fie realizat de o comisie constituită din experţi independenţi. 



"Atrag atenţia că o lucrare serioasă trebuie să fie făcută cu experţi independenţi şi recomand să se ia, în primul rând, de la Institutul Ministerului Muncii care este instituţie specializată, precum şi de la Academia Română, de la Institutul de Economie Naţională sau de la Institutul de Cercetare a Calităţii Pieţei, ori de la Universitate. Adică persoane care să nu fie marcate uşor de o anumită apartenenţă'', a declarat Bogdan Hossu. 



Acesta a adăugat că timpul pe care comisia de experţi îl are la dispoziţie pentru a veni cu o propunere de mecanism de ajustare a salariului minim era scurt, până în a doua jumătate a lunii octombrie. 



În opinia preşedintelui Confederaţiei 'Cartel ALFA', Bogdan Hossu, salariul minim brut garantat în plată ar trebui să crească, de la 1 ianuarie 2017, la nivelul de 1.450 de lei. 



În octombrie, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, preciza că valoarea salariului minim nu poate fi aflată mai devreme de sfârşitul lunii noiembrie, după ce vor fi parcurse o serie de date pe baza cărora să fie fundamentată aceasta. Ulterior, a venit cu o altă propunere: să lase sindicatele şi patronatele să negocieze valoarea salariului minim. 



Sindicatele au venit de la început cu propunerea ca valoarea salariului minim pe economie să fie de 1.450 de lei de la 1 ianuarie. Patronatele nu au venit cu un punct de vedere unitar, motiv pentru care a fost organizată o nouă rundă de negocieri. Ministerul Muncii a precizat că va avea rol de mediator între cele două părţi. Rezultatul alegerilor parlamentare a dus la schimbarea strategiei Guvernului, iar premierul Dacian Cioloş le-a transmis membrilor Consiliului Naţional Tripartit că viitorul guvern va avea legitimitatea necesară pentru stabilirea nivelului salariului minim pe economie de anul viitor. 



Plafonul indemnizaţiei pentru creşterea copilului, eliminat 



Un alt eveniment important al anului a fost eliminarea plafonului indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Eliminarea acestui plafon a adus venituri mai mari pentru unii beneficiari, cea mai mare plată fiind de aproximativ 35.000 euro, dar şi cheltuieli peste estimările iniţiale ale autorităţilor, motiv pentru care ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a ieşit public la câteva luni de la aplicarea acesteia şi a solicitat efectuarea unei dezbateri publice. 



Datele Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială arată că numărul de beneficiari nu a crescut spectaculos, după ce plafonul a fost eliminat şi nici de la o lună la alta. Astfel, în luna mai, numărul de beneficiari de indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului era de 139.531, în iunie de 140.281, iar în iulie de 143.311 de persoane. Pe partea de cheltuieli creşterea a fost semnificativă. În mai, plăţile au fost de 127.678.949 de lei, în iunie de 128.539.520 de lei, iar în iulie de 191.490.729 de lei. Datele mai arată că, în octombrie, 143.943 de beneficiari ai indemnizaţiilor au primit 208.689.694 de lei. Numărul de beneficiari care se află în al doilea an de concediu pentru creşterea copilului şi beneficiau de indemnizaţia lunară aferentă era de 78.940. 



Această evoluţie a determinat Ministerul Muncii să prezinte, la începutul lunii septembrie, într-un comunicat de presă, situaţia plăţilor şi a diferenţelor faţă de estimările iniţiale. Impactul bugetar pentru plata drepturilor aferente lunii iulie a fost de 70 milioane de lei, cu 20 milioane de lei mai mult faţă de estimarea iniţială. Studiul mai arăta că un procentaj de numai 0,17% din totalul celor 142.990 beneficiari de ICC, adică 242 persoane, consumă o treime din bugetul alocat, existând chiar cuantumuri care ajung la echivalentul în lei a 35.000 euro. 



"Practic, în acest moment, după numai o lună de aplicare a măsurii adoptate în prima parte a anului de către Parlament, se înregistrează deja un dezechilibru în distribuirea echitabilă a resurselor bugetare alocate pentru plata ICC, iar această situaţie trebuie dezbătută public în perioada următoare", se spunea în comunicatul Ministerului Muncii. 



Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a ieşit ulterior public cu declaraţii pe această temă şi a precizat că nu se pune problema ca Guvernul Cioloş să plafoneze sau să taie indemnizaţiile, dar că pe viitor este necesară o analiză. 



Până la data de 1 iulie 2016, indemnizaţia de creştere a copilului reprezenta 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni, dar în limita maximă de 3.400 lei în cazul concediului pentru creşterea copilului de până la un an (3 ani în cazul copilului cu handicap) şi de 1.200 lei în cazul concediului de până la doi ani. 



Începând din vara acestui an, limita minimă a indemnizaţiei pentru creşterea copilului a crescut la 85% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv 1.063 lei (salariul minim este 1.250 lei), faţă de 600 lei în prezent, iar persoanele care au optat pentru o perioadă de concediu pentru creşterea copilului de până la un an se pot întoarce pentru a beneficia de o perioadă prelungită de doi ani de zile. 



De asemenea, suma suplimentară pentru gemeni/multipleţi sau pentru situaţii de suprapunere creşte la 85% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv 1.063 lei, faţă de 600 lei în prezent. Stimulentul de inserţie se stabileşte la 50% din indemnizaţia minimă. 



Una dintre noutăţile aduse de legislaţia recentă în domeniu este faptul că, începând cu 1 iulie 2016, solicitanţii nu mai sunt obligaţi să depună documentele doar la sediul agenţiilor teritoriale, ci le pot trimite şi prin poştă sau prin e-mail, în format scanat. 



Cererile noi pentru acordarea indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, a stimulentului de inserţie, a sprijinului lunar şi a alocaţiei de stat pentru copii (împreună cu actele doveditoare) se depun în continuare la primăria localităţii de domiciliu sau, pentru municipiul Bucureşti, la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din sectorul de domiciliu. 



Persoanele care doresc să depună cereri pentru prelungirea sau reluarea concediului de creştere a copilului şi plata indemnizaţiei lunare se pot adresa Agenţiilor Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) sau Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti (APISMB), după caz, potrivit Ordinului MMFPSPV nr. 1099/2016. 



Programe şi proiecte destinate diferitelor categorii sociale 



Guvernul a decis eliminarea limitelor de vârstă în cazul copiilor înscrişi în învăţământul preşcolar care pot beneficia de programul ''Fiecare Copil în Grădiniţă'', printr-o ordonanţă de urgenţă care modifică Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate. 



Astfel, dacă până la acel moment erau eligibili în program doar copiii cu vârsta cuprinsă între trei şi şase ani, odată cu aprobarea noului act normativ, urma să beneficieze de tichetul social în valoare de 50 de lei/lună atât cei mai mici de 3 ani, cu condiţia să fie înscrişi în învăţământul preşcolar, precum şi cei care depăşesc vârsta de 6 ani şi care continuă să meargă la grădiniţă ca urmare a recomandărilor specialiştilor (copii cu dizabilităţi şi/sau cu dificultăţi de învăţare). 



Practic, de programul 'Fiecare Copil în Grădiniţă' beneficiau, potrivit estimărilor, încă 29.000 copii, provenind din familii cu un venit lunar pe membru de familie de până la 284 lei (până la 2 x venitul minim garantat pentru o singură persoană), în cursul anului 2016. 



Până în prezent, au fost înregistrate circa 60.000 de cereri de acordare a tichetului social, mult sub numărul estimat iniţial, de 111.400 copii. 

Pentru anul 2016, pentru finanţarea programului 'Fiecare Copil în Grădiniţă' a fost alocată de la bugetul de stat suma de 55,5 milioane lei. 



Pe de altă parte, la începutul acestei luni, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, şi cel al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, au semnat o scrisoare comună adresată Ministrului Fondurilor Europene, Dragoş Dinu, prin care propun introducerea unei măsuri noi de susţinere a mamelor aparţinând grupurilor vulnerabile, respectiv "Trusoul pentru nou-născuţi" în Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014 – 2020. 



Unul dintre obiectivele acestui program este sprijinirea persoanelor defavorizate prin distribuirea de alimente şi asistenţă materială de bază. Valoarea estimată a trusoului este de 450 de lei şi va putea conţine scutece, haine şi ghid de informare pentru mame. 



"Acordarea trusoului pentru nou-născuţi va fi un real sprijin pentru familiile vulnerabile, asigurându-le un minim necesar creşterii şi îngrijirii copilului în primul trimestru de viaţă, igiena, dar şi securitatea acestuia. De asemenea, măsura ar putea contribui şi la scăderea numărului de copii abandonaţi în maternitate, precum şi a numărului de decese în primul an de viaţă al copilului, asigurându-se monitorizarea stării de sănătate de către medicul de familie şi de către asistenţii medicali comunitari", se precizează într-un comunicat al Ministerului Muncii. 



Trusoul pentru nou-născuţi se acordă pentru fiecare naştere, în maternitate, pentru mamele cu risc social sau din grupuri vulnerabile, identificate de asistentul social sau persoana cu atribuţii de asistenţă socială din maternitate. În total, 120.000 de mame în situaţii de risc şi excluziune socială ar putea pleca din maternitate, în următorii patru ani, cu un kit care să le permită să aibă o mai bună grijă de bebeluşii lor. 



Cutia trusoului va putea fi folosită ca pat, iar kit-ul va mai conţine scutece, haine, ghid de informare pentru mame, inclusiv pentru alăptat. Valoarea estimată a trusoului este de 450 de lei, iar lista finală a conţinutului va fi decisă de un grup de experţi de la Institutul Mama şi Copilul. 



Pe de alta parte, în cazul venitului minim garantat, este eliminată cerinţa de a prezenta din 3 în 3 luni o adeverinţă de la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă. Verificarea situaţiei persoanelor apte de muncă se va face pe baza listelor şi informaţiilor furnizate de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv de inspectoratele teritoriale de muncă.  Pe lângă acestea, începând cu 3 decembrie, a intrat în vigoare Pachetul de măsuri active pentru stimularea ocupării forţei de muncă. 



ANOFM preciza, într-un comunicat, că prin modificările aduse Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi al ocupării forţei de muncă sunt introduse noi servicii acordate şomerilor, creşte cuantumul primelor de mobilitate şi se modifică modalitatea de acordare a acestora, este introdusă prima de activare şi cresc subvenţiile acordate agenţilor economici pentru angajarea şomerilor. 



În categoria primelor de mobilitate se încadrează prima de instalare şi prima de încadrare. Prima de instalare se acordă persoanelor înregistrate ca şomeri care se încadrează într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 kilometri faţă de cea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa în localitatea respectivă sau în localităţile învecinate acesteia. 



Prima de instalare se va acorda în două tranşe (50% data instalării şi 50% după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare), iar cuantumul acesteia este diferenţiat astfel: 12.500 lei pentru şomerii care se încadrează în muncă, într-o altă localitate şi îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa; 15.500 lei pentru şomerii care sunt însoţiţi de membrii familiei care îşi schimbă domiciliul; în cazul în care ambii soţi îndeplinesc condiţiile de acordare a primei de instalare, unul va primi 12.500 lei, iar celălalt va primi 3.500 lei. 



Totodată, începând cu luna decembrie, angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ (indiferent de nivel) primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 900 lei. În cazul persoanelor cu dizabilităţi subvenţia se acordă timp de 18 luni. 



De asemenea, angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, persoane cu dizabilităţi, şomeri de lungă durată, tineri NEET sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 900 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni. 



Angajatorii care încadrează în muncă, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de o sumă în cuantum de 900 lei. (Sursa: Agerpres)