Astăzi se împlinește un an de la descoperirea noului coronavirus în orașul Wuhan. În data de 31 decembrie 2019, China a recunoscut oficial existența COVID-19, care s-a dovedit a fi provocarea omenirii în anul curent.
Locul de pornire a maladiei care s-a transformat în pandemie este considerat a fi piața de pește din orașul Wuhan iar primele cazuri au fost raportate de la sfârșitul lunii noiembrie.
De când a apărut și până acum, noul coronavirus a infectat 83 de milioane de oameni în întreaga lume și a provocat decesul a peste 1,8 milioane. Numai în România sunt 627.941 de infectări și 15.596 de persoane decedate din cauza SARS-CoV-2, conform digi24.ro
Anul 2020 s-a aflat sub semnul coronavirusului
În data de 31 decembrie 2019 lumea a aflat primele informații despre o nouă boală, apărută în China, în orașul Wuhan. Era vorba despre o pneumonie virală, a cărei cauză nu este cunoscută.
În luna ianuarie, OMS a anunțat că boala este provocată de un nou tip de coronavirus. Între timp, în China este raportat primul deces.
Chiar dacă țara a intrat în carantină, SUA, Thailanda, Japonia și Emiratele Arabe au raport primele infectări la scurt timp după. Primele cazuri din Europa au fost raportate în Franța după ce 3 francezi care vizitaseră punctul de pornire a epidemiei se întorc contaminați.
Kiturile de testare PCR au apărut la începutul lunii februarie. În acel moment, epidemia părea relativ controlabilă deoarece 99% dintre cazuri erau în China. În total, în lume apăruseră doar 176 de îmbolnăviri.
Boala a primit numele de COVID-19 iar OMS vorbește despre posibili pacienți asimptomatici. Riscul ca virusul să circule nedectat era mare. Experții au avertizat că lumea nu este pregătită să blocheze coronavirusul în China, lucru care s-a dovedit a fi adevărat. La finalul lunii, apare primul bolnav și în România.
„COVID-19 poate fi caracterizat ca o pandemie”, transmitea Tedros Ghebreyesus, directorul OMS, în acel momoent.
Anunțul răspândirii SARS-COV-2 la nivel mondial venea la începutul lunii martie. Organizația Mondială a Sănătății solicită țărilor să ia măsuri urgente: testare, diagnosticare și izolarea bolnavilor. Curând, însă, Europa devine epicentrul pandemiei, cu mai multe cazuri și decese decât în restul lumii, exceptând China. România intră în stare de urgență și în lockdown.
Luna aprilie aduce cifre sumbre: peste 1 milion de îmbolnviri în lume. Experții recomandă purtarea măștii în comunitate, iar 130 de cercetători se angajează să lucreze pentru urgentarea găsirii unui vaccin.
În mai, omenirea face cunoștință cu noile măsuri de protecție valabile pentru întrunirile publice, la școală sau la locul de muncă. Veștile rele nu se opresc, specialiștii anunță o complicație a bolii la copii, adică la pacienții care până atunci păreau mai puțin vulnerabili în fața noului coronavirus.
În iunie, când părea că măcar știm cum se tratează COVID-19, unul dintre tratamente este oprit de la administrare. Se dovedește că nu reduce mortalitatea.
Luna iulie, odată cu înmulțirea cazurilor de îmbolnăvire, transformă pandemia în urgență de sănătate publică la nivel mondial.
Mijlocul verii aduce noi recomandări pentru purtarea măștii de protecție, inclusiv de către copii.
În septembrie apar testele rapide, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă folosirea lor în zone în care transmiterea virusului este extinsă.
În noiembrie au apărut primele discuții concrete despre vaccinul anti-COVID.
O lună mai târziu, mai multe companii farmaceutice anunță că au produs serul de imunizare și că vaccinul are o eficacitate de aproximativ 95%.
În decembrie, anunțurile au devenit realitate după ce Agenția Europeană a Medicamentului aprobă primul vaccin, cel produs de Pfizer și BioNTech. Primele doze ajung în România și începe imunizarea cadrelor medicale.