Ministerul Muncii a lăsat însă pentru aprobare în perioada următoare legea salarizării unitare, în timp ce majorarea salariului minim a primit undă verde din partea Executivului, începând cu data de 1 mai 2016, de la 1.050 la 1.250 de lei. 

Începutul anului 2015 a adus o majorare a salariului de bază minim brut cu 75 de lei, acesta ajungând la 975 de lei pe lună. 

La finele lunii martie, ministrul Muncii, Rovana Plumb, anunţa că România ar putea avea un salariu minim comparabil cu cel din celelalte ţări ale Uniunii Europene în anul 2018 sau 2019, după ce, în prealabil, vor avea loc mai multe creşteri succesive de salariu minim, prima dintre ele fiind programată pentru 1 iulie 2015. 

'Potrivit Cartei Sociale a Uniunii Europene, salariul minim pe economie trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu pe economia statului membru respectiv. La nivelul ţării noastre, vor avea loc în perioada următoare creşteri succesive de salariu minim, prima dintre ele fiind programată pentru data de 1 iulie a.c., când salariul minim va creşte de la 975 lei, cât este în prezent, la 1.050 lei. Următoarea majorare este fixată pentru ianuarie 2016, când salariul minim va ajunge la 1.200 de lei, măsură de care vor beneficia 1,7 milioane de salariaţi, 30 la sută dintre aceştia provenind din mediul privat şi restul din sectorul bugetar. În urma adoptării noului Cod fiscal şi a noii Legi a salarizării, estimăm că am putea avea un salariu minim de nivelul Uniunii Europene în 2018-2019', afirma Rovana Plumb în primăvara acestui an. 

Majorarea de la 1 iulie

De la 1 iulie, salariul minim brut pe economie s-a majorat la 1.050 lei/lună, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună. 

Potrivit ministrului Muncii, de creşterea salariului minim pe economie de la 1 iulie beneficiau aproape 1,4 milioane de salariaţi. 

"1.388.000 de salariaţi vor beneficia de creşterea salariului minim pe economie la 1.050 de lei. Din cei 1.388.000 de salariaţi, 488.000 sunt bugetari şi 900.000 sunt din mediul concurenţial", spunea Plumb. 

Ea reamintea la vremea respectivă că o nouă creştere a salariului minim, cu 150 de lei, până la 1.200 de lei pe lună, era programată pentru 2016. 

La începutul lunii decembrie însă, noul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, a anunţat că a fost iniţiat un studiu care să arate în ce măsură creşterea salariului minim pe economie ar afecta competitivitatea României. 

"În prezent, am iniţiat un studiu prin care să vedem în ce măsură creşterea salariului minim pe economie ar eroda competitivitatea România şi astfel ar fi afectată întreaga economie românească. Ca urmare a acestui studiu vom decide şi posibilele tranşe în care vor fi făcute aceste creşteri salariale. La nivelul UE, multe state membre realizează creşterea salariului minim pe baza unor modele economice foarte clare prin care se pun (…) în aceeaşi pagină toate aspectele care decurg din creşterea salariului minim – aspecte pozitive şi negative – astfel încât creşterea salariului să nu se facă în mod ad-hoc şi să nu afecteze economia", spunea Dragu. 

Câteva zile mai târziu, aceasta anunţa că Executivul îngheaţă, 'deocamdată', salariul minim pe economie la 1.050 de lei, deşi fostul Guvern promisese majorarea acestuia la 1.200 de lei de la 1 ianuarie 2016. 

"Vom analiza impactul pe care l-ar avea creşterea salariului minim pe economie şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. De la 1 ianuarie nu creşte, pentru că nu avem cum să facem această estimare asupra economiei şi degeaba spunem noi că vrem să stimulăm economia cu un pachet atât de generos fiscal şi pe care am făcut un efort foarte mare să îl includem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul de afaceri. Nu putem să facem această majorare peste noapte, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea României", declara ministrul Finanţelor Publice. 

La rândul său, noul ministru al Muncii, Claudia-Ana Costea, afirma, la şedinţa de avizare a bugetului ministerului în Comisiile de specialitate din Parlament, că problema majorării salariului minim pe economie se află pe agenda Guvernului, dar este nevoie de un studiu de impact privind efectele majorării asupra IMM-urilor. 

Cioloş: Guvernul va decide până la sfârşitul anului

Premierul Dacian Cioloş a declarat, câteva zile mai târziu, că Guvernul trebuie să ia o decizie până la sfârşitul acestui an în ceea ce priveşte situaţia salariului minim, indiferent că este vorba de menţinerea acestuia la nivelul actual sau de modificarea lui. 

Ulterior, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai confederaţiilor patronale, împreună cu cei ai confederaţiilor sindicale s-au întâlnit pentru finalizarea unei decizii legate de salariul minim pe economie. În analiză au fost două variante. Prima aparţine sindicatelor, care au propus Guvernului majorarea salariului la 1.200 de lei începând cu 1 ianuarie. Cea de-a doua este cea a patronatelor, care vorbesc tot despre majorarea la 1.200 de lei, dar cu blocarea impozitării pentru un timp normal de lucru de 8 ore la 1.050 de lei. 

La finalul întâlnirii Consiliului Naţional Tripartit, care a avut loc luni, 28 decembrie, la Ministerul Muncii, preşedintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a anunţat că Guvernul a venit cu o propunere de majorare a salariului minim la 1.200 lei/lună începând cu 1 mai 2016, iar sindicatele au cerut, în acest context, "o corecţie" la 1.275 lei, pentru a acoperi pierderile din primele patru luni, 

În ziua următoare, patronatele şi reprezentanţii Guvernului au votat în cadrul şedinţei Consiliului Economic şi Social pentru creşterea salariului minim pe economie la 1.250 lei/lună, începând cu 1 mai, în timp ce partea sindicală a votat împotrivă. 

Cu toate acestea, Guvernul a adoptat miercuri, în ultima şedinţă din acest an, proiectul de Hotărâre de Guvern care prevede creşterea salariului minim de la 1.050 lei la 1.250 lei, începând cu data de 1 mai. 

"Începem cu Hotărârea de Guvern prin care s-a adoptat salariul minim. Deciziile le ştiţi:1.250 de lei de la 1 mai. Asta înseamnă un salariu net în plată de 917 lei de la 1 mai. (…) Vor beneficia de această măsură 1,131 milioane de salariaţi, marea majoritate, peste un milion, sunt din sectorul privat. Sub această formulă sunt şi 39.000 de bugetari, care vor beneficia de această majorare. Am încercat prin această măsura să reducem impactul negativ secvenţial pe care pe care l-ar avea o asemenea decizie asupra anumitor industrii şi prin termenul pe care l-am obţinut, de 1 mai, încercăm să identificăm mai bine aceste industrii şi să găsim elemente de suport pentru a putea suporta, pentru a prelua această majorare salarială fără să avem un proces de concediere sau de reducere de activitate semnificativ", a declarat, miercuri, Dan Suciu, în conferinţa de presă susţinută la finalul şedinţei de Guvern. 

AGERPRES