În cadrul podcastului, s-a discutat despre programul ReturRO. Radu Lăzăroiu a explicat, din perspectiva unui om cu experiență în industrie, care sunt actualele provocări ale sistemului, de la lipsa infrastructurii necesare, la taxarea producătorilor și până la riscurile la care sunt supuși micii comercianți.

ReturRO și lipsa infrastructurii

ReturRo a fost prezentat de autorități ca un program necesar și gata să ajute România în atingerea obiectivelor de reciclare. Totuși, se pare că acest sistem creează probleme și aduce dezechilibre la nivelul piețelor, afectând pe toată lumea, de la comercianți la producători și până la consumatori. Compania Romaqua Group a ales să acționeze în instanță. De ce? Acest program implementat la nivel național nu deține infrastructura necesară de funcționare. Iar toată presiunea și costurile ridicate cad pe comercianții mici și pe producători.

„Problema principală este faptul că nu se vor realiza țintele. Nu din cauza faptului că producătorii sau participanții nu sunt corecți în relația cu ReturRO, ci pur și simplu ReturRo nu are infrastructura necesară și pregătită pentru a prelua în totalitate cantitatea de flacoane care apar în piață. Este dureros pentru noi, scade componenta de comerciant tradițional și de producător mic, autohton. Este vorba de comercianții din orașele mici, din sate, deoarece pur și simplu ei sunt devalizați continuu de către ReturRO” a explicat Radu Lăzăroiu, director general Romaqua Group.

Reguli schimbate în timpul jocului

Programul ReturRO s-a lansat pe data de 30 noiembrie 2023. Deși autoritățile erau conștiente de faptul că sistemul nu poate funcționa, proiectul a fost demarat. Potrivit spuselor invitatului, în luna septembrie, conducerea ReturRO a trimis o scrisoare deschisă către ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, responsabil de proiect. În acest document, responsabilii ReturRO cereau o amânare a lansării programului de 6 luni, deoarece erau conștienți de faptul că infrastructura nu era completă.

Potrivit invitatului, programul avea 6% din infrastructura necesară la momentul lansării. Adică, un singur centru de colectare din cele 17 prevăzute, care nici măcar nu avea autorizațiile și aprobările necesare.

„În documentația de acreditare se spunea că vor fi 17 centre de colectare regionale, cu o distribuție în așa fel încât distanța maximă de transport de la punctul de colectare al comerciantului până la centrele de colectare regionale să fie de 100-150 de kilometri. Dar tu pornești programul cu un singur centru de colectare la Bondița. Faci o deschidere mare oficială și primești autorizația de mediu o lună mai târziu. S-a lansat programul așa și trebuia deja să funcționeze pentru că puteai de a doua zi să ai flacoane inscripționate cu ReturRo” a explicat directorul general al Romaqua.

Întâlnire cu ministrul Mediului

Reprezentantul Romaqua a povestit în cadrul podcastului faptul că a avut o discuție cu ministrul Mediului înainte de începerea programului ReturRo.

„Am avut o discuție în care am prezentat temerile. L-am rugat să țină cont de solicitarea existentă la acea vreme a ReturRo de amânare cu 6 luni. Răspunsul a fost negativ. A zis că dacă nu pornim acum, nu mai pornim niciodată, dar l-am pornit prost” a spus invitatul.

Invitatul a explicat că sistemul nu va aduce niciodată rezultatele așteptate dacă nu sunt luați în considerare și micii comercianți: „Noi ne chinuim să-l oprim. Să aibă timp să-și refacă infrastructura. Să aibă timp să acopere și micii comercianți în mod real, nu cum se întâmplă acum. Atunci poți avea rezultate reale și aici mă refer la zona rurală. Tocmai recunoștea domnul Fechet în conferința de presă de după deschiderea de la Craiova ca există o problemă în spațiul rural. Păi este normal, am sesizat-o de la început” a adăugat Radu Lăzăroiu.