Liderii Uniunii Europene reuniţi la Praga s-au chinuit să vină cu un plan de răspuns la explozia preţurilor la energie, în contextul în care trebuie să facă faţă şi consecinţelor războiului Rusiei în Ucraina, se arată într-o analiză realizată de AFP pentru European Data News Hub (EDNH).

Uniunea Europeană, soluții pentru criza energetică

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un apel pentru noi sancţiuni care să vizeze sectorul energetic al Rusiei precum şi pentru noi arme, într-un moment în care blocul comunitar vrea să îşi menţină sprijinul pentru Ucraina şi să menţină o linie dură împotriva Kremlinului.

„Trebuie să fim puternici, până la victoria noastră comună, să apărăm ceea ce preţuim atât de mult”, le-a spus Zelenski liderilor UE într-un mesaj video. „Trebuie să investim acum în apărarea noastră, în securitatea noastră, în cooperarea noastră, cât de mult posibil”, a mai spus preşedintele Ucrainei.

De asemenea, liderii UE au discutat modalităţi prin care să protejeze mai bine infrastructura vitală, în urma scurgerilor de gaze apărute la conductele Nord Stream, scurgeri care ar fi fost provocate de acte de „sabotaj”.

Însă, în centrul atenţiei s-au aflat dezacordurile mari cu privire la modul cum ar trebui abordată criza energetică, în condiţiile în care cele 27 de state membre s-au ciondănit cu privire la cel mai bun plan prin care vor să încerce să coboare preţurile.

O posibilă plafonare a preţului gazelor, luată în considerare

Europa se confruntă cu o criză energetică în condiţiile în care costurile cu producţia de electricitate au explodat din cauza unei creşteri mari a preţului gazelor, provocată de decizia Rusiei de a închide robinetele.

„Rusia a lansat o rachetă energetică asupra continentului european şi a lumii”, a spus preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Guvernele din blocul comunitar se străduiesc să reducă facturile pentru consumatorii lor, însă se bazează pe surse diferite pentru aprovizionarea cu energie şi de aceea au opinii diferite cu privire la soluţii.

Preşedintele executivului comunitar, Ursula von der Leyen, propune o „foaie de drum” cu privire la măsurile necesare pentru a reduce povara – inclusiv o posibilă plafonare a preţului gazelor naturale.

Cu toate acestea, nu există un consens cu privire la modul în care un eventual plafon ar putea funcţiona, iar liderii europeni nu vor lua o decizie finală până la summitul care va avea loc la Bruxelles la finele acestei luni.

„Vom avea foarte mult de lucru în toamna şi iarna aceasta şi nu va fi uşor”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz.

„Nu vom fi intimidaţi”

Mai mult de jumătate din statele membre ale blocului comunitar au cerut UE să introducă un plafon de preţ pentru gazele naturale livrate prin conducte, pe măsură ce se apropie iarna în emisfera nordică.

Însă, Germania s-a opus până acum de teamă că o astfel de măsură ar putea reorienta livrările preţioase de gaze dinspre Europa.

„Dacă s-ar putea ajunge la un plafon de preţ la gaze ar fi ceva grozav, cu condiţia să nu punem în pericol securitatea livrărilor. Nu putem impune un preţ la care nimeni nu va vrea să vândă gaze în Europa”, a declarat premierul leton, Krisjanis Karins.

Autorităţile de la Berlin au fost criticate de alte state membre UE pentru că amână luarea unei decizii cu privire la acest dosar, în timp ce în paralel anunţă un fond de 200 de miliarde de euro pentru a subvenţiona achiziţiile de gaze pe plan intern.

„Mesajul meu către Germania este să fie alături de toţi ceilalţi pentru că în aceste perioade dificile toţi trebuie să cădem de acord asupra unui numitor comun”, a spus premierul polonez, Mateusz Morawiecki.

În pofida unor critici venite din partea Ungariei, blocul comunitar a reuşit să rămână în mare parte unit în opoziţia sa faţă de Kremlin, în timp ce Putin a escaladat conflictul prin anexarea a patru regiuni ocupate din Ucraina.

„Ucraina are nevoie de ajutor acum”

Un summit larg al liderilor din 44 de state din Europa organizat joi la Praga a scos în evidenţă izolarea Moscovei.

Michel a insistat că UE nu „intenţionează să fie intimidată”, după ce preşedintele SUA, Joe Biden a avertizat că există riscul unui „Armagedon” nuclear după ce Putin şi-a înmulţit ameninţările.

Blocul încearcă să îşi menţină sprijinul pentru Kiev, în condiţiile în care trupele lui Zelenski continuă să respingă forţele ruseşti pe mai multe fronturi la şapte luni de la declanşarea războiului.

Ucraina cere UE să îşi urgenteze sprijinul economic de care are mare nevoie, după ce Bruxelles-ul a semnat luni un memorandum de înţelegere pentru a-i furniza cinci miliarde de euro.

Pe frontul militar, blocul se pregăteşte să demareze o misiune de antrenament pentru forţele ucrainene la finele acestei luni. De asemenea, blocul are în vedere posibilitatea unei noi tranşe de finanţare pentru armament destinat Ucrainei, care ar duce cheltuielile sale totale pentru armament la trei miliarde de euro.

La rândul său, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat că Parisul a înfiinţat un fond special în valoare de 100 de milioane de euro pentru a permite Kievului să cumpere direct armament.

„Ucraina are nevoie de sprijinul nostru nu mâine, Ucraina are nevoie de sprijin astăzi, acum”, a declarat preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda.