În materialul citat se vorbeşte despre dezastrul pe care l-ar putea cauza în România abordarea dură a FMI. Deşi directorul general al Fondului, Christine Lagarde, a spus că "o consolidare prea rapidă a bugetelor poate afecta redresarea", din păcate, în tratamentul aplicat României FMI a revenit la reputaţia sa de "vampir", se arată în 
articol. Printre cerinţele FMI se numără desfiinţarea a 100.000 de locuri de muncă, reducerea salariilor şi majorarea TVA, măsuri care au afectat direct populaţia săracă.
"În mod evident, România nu are nevoie de măsuri extreme. În timp ce deficitul de cont curent a atins 14,5% din PIB în 2007 (mai puţin decât Letonia, Bulgaria şi Estonia), problema a fost corectată cu o depreciere de 30% a leului, în perioada 2007-2009. De asemenea, cheltuielile publice de 36% din PIB, nu sunt excesive. FMI ar putea să ajute ţara să scape de moştenirea regimului Ceuşescu. În schimb, severitatea exagerată riscă să submineze democraţia fragilă din România, iar protestele de stradă au contribuit la căderea guvernului", notează cei doi analişti.
Asprimea FMI faţă de România provoacă îngrijorarea că Fondul operează cu standarde duble. Naţiuni mai bogate, precum Irlanda şi Portugalia, au beneficiat de condiţii mai permisive în acordurile de sprijin financiar.
"Când FMI a împrumutat ţările mai bogate, condiţiile au fost mai puţin dure. Pentru a reuşi în misiunea sa, Fondul ar putea fi nevoit să le ofere clienţilor mai săraci un tratament similar", este concluzia articolului citat.
