Condiţiile draconice impuse de Fondul Monetar Internaţional în România a determinat Guvernul de la Bucureşti să reducă salariile din sectorul public cu 25%, mai mult decât în orice altă parte, remarcă doi analişti ai publicaţiei Reuters. "Acum, premierul român Emil Boc a demisionat, iar forţele anti-reformă au prins curaj, astfel încât răul provocat de rigoarea excesivă a Fondului ar putea fi de lungă durată", avertizează autorii articolului, pe blogul Reuters.
În materialul citat se vorbeşte despre dezastrul pe care l-ar putea cauza în România abordarea dură a FMI. Deşi directorul general al Fondului, Christine Lagarde, a spus că "o consolidare prea rapidă a bugetelor poate afecta redresarea", din păcate, în tratamentul aplicat României FMI a revenit la reputaţia sa de "vampir", se arată în
"În mod evident, România nu are nevoie de măsuri extreme. În timp ce deficitul de cont curent a atins 14,5% din PIB în 2007 (mai puţin decât Letonia, Bulgaria şi Estonia), problema a fost corectată cu o depreciere de 30% a leului, în perioada 2007-2009. De asemenea, cheltuielile publice de 36% din PIB, nu sunt excesive. FMI ar putea să ajute ţara să scape de moştenirea regimului Ceuşescu. În schimb, severitatea exagerată riscă să submineze democraţia fragilă din România, iar protestele de stradă au contribuit la căderea guvernului", notează cei doi analişti.
Asprimea FMI faţă de România provoacă îngrijorarea că Fondul operează cu standarde duble. Naţiuni mai bogate, precum Irlanda şi Portugalia, au beneficiat de condiţii mai permisive în acordurile de sprijin financiar.
"Când FMI a împrumutat ţările mai bogate, condiţiile au fost mai puţin dure. Pentru a reuşi în misiunea sa, Fondul ar putea fi nevoit să le ofere clienţilor mai săraci un tratament similar", este concluzia articolului citat.