Blocarea candidaturii lui Călin Georgescu, o problemă în relațiile cu SUA
Autoritățile române i-au interzis candidatului pro-rus de extremă dreapta, Călin Georgescu, să participe la alegerile prezidențiale din mai, ceea ce l-a determinat să conteste decizia la Curtea Constituțională. România, membră a NATO și a Uniunii Europene, va organiza alegeri prezidențiale repetate în două tururi, pe 4 și 18 mai, după ce Curtea Constituțională a anulat scrutinul inițial din decembrie, în urma acuzațiilor de ingerință rusească în sprijinul lui Georgescu, scrie Reuters.
De la anularea alegerilor pe 6 decembrie, mitingurile pro-Georgescu au fost de mică amploare, dar destul de vocale. După interdicția emisă duminică de Biroul Electoral Central, câteva sute de susținători au provocat distrugerea pavajelor și incendiul coșurilor de gunoi în centrul Bucureștiului.
Anularea alegerilor a plasat, de asemenea, România în mijlocul unei dispute între administrația președintelui american Donald Trump și țările europene privind modul în care ar trebui definite valorile democratice, mai scrie agenția de presă.
Administrația Trump a criticat dur decizia Biroului Electoral Central
Mai mulți membri ai administrației Trump – în special vicepreședintele JD Vance și miliardarul tehnologic Elon Musk – au afirmat că anularea alegerilor reprezintă un exemplu de suprimare a libertății de exprimare și a oponenților politici din partea guvernelor europene. În schimb, diplomații europeni și-au exprimat susținerea pentru independența instanțelor românești.
Georgescu i-a lăudat atât pe Trump, cât și pe președintele rus Vladimir Putin. Totuși, opoziția sa față de majorarea cheltuielilor europene pentru apărare – o cerință a lui Trump – și față de bazele militare NATO din România ar putea constitui un factor de tensiune în relațiile viitoare cu SUA, în cazul în care va deveni președinte.
Analiștii au subliniat că permisul pentru Georgescu de a candida la președinție ar prezenta riscuri mai mari decât blocarea candidaturii sale, având în vedere ostilitatea sa față de NATO și Uniunea Europeană și opoziția față de acordarea de ajutor militar Ucrainei, ceea ce ar putea schimba complet orientarea pro-occidentală a României într-un context geopolitic dificil pentru Europa, notează Reuters.
Decizia BEC, contestată
Contestațiile depuse în ultimele zile la Curtea Constituțională a României subliniază îngrijorările legate de legalitatea procesului electoral și riscurile pe care deciziile instituțiilor competente le pot implica asupra drepturilor cetățenilor de a alege și de a fi aleși.
Avocatul Elena Radu a depus o contestație la Curtea Constituțională, susținând că procesul de validare a candidaturii nu a respectat principiile legale și constituționale. În contestație se invocă faptul că, deși Georgescu îndeplinește toate cerințele legale, autoritățile aleg să aplice interpretări subiective ale legislației pentru a-l exclude din cursa electorală.
Unul dintre cele mai discutate subiecte în această perioadă este modul în care Biroul Electoral Central interpretează legislația în vigoare și elimină candidați din procesul electoral, pe baza unor criterii care nu sunt întotdeauna clare. Mai multe puteți citi aici.
