În aproape toate ţările blocului, guvernele impun tot mai multe măsuri de austeritate şi majorări de taxe pentru a convinge investitorii că iau în serios îmbunătăţirea situaţiei finanţelor publice, iar ei să înceapă să cumpere din nou datorie suverană din zona euro.
Numai că zelul austerităţii riscă să împingă din nou Europa în recesiune, iar spirala reducerii de cheltuieli, în contextul unei perspective economice slabe, subminează ţintele bugetare şi creşte povara îndatorării, situaţie care face necesară noi măsuri de austeritate.
"Povestea contracţiei fiscale expansiuniste spune că arăţi că eşti serios prin reduceri de cheltuieli, după care zâna încrederii va veni şi va atrage investiţii private. Numai că această poveste este o minicună. Nu susţii creşterea prin reduceri", subliniază Stephen Kinsella, profesor de economie la University din Limerick, Irlanda.
În contextul în care criza se extinde cu rapiditate în statele membre zonei euro, împingând costurile de împrumut la niveluri nesustenabile, ţările recurg tot mai mult la reduceri de cheltuieli în locul unor reforme structurale dificile.
Urmările sunt vizibile în cozile tot mai mari pentru ajutor de şomaj, închiderea afacerilor şi presiunea foarte mare asupra serviciilor publice.
Înainte de adoptarea euro, devalorizarea monedei era modalitatea rapidă de a restabili economiile crescute artificial. Necesară acum este o devalorizare internă, pentru reducerea salariilor şi a preţurilor. "Dar dacă toată lumea taie din cheltuieli, de unde să vină cererea de consum?", se întreabă Reuters
