Robo-jurnalişti, telefoane mobile inteligente care se pot plia şi pot funcţiona sub apă, evoluţia "războiului" dintre creatorii de conţinut online şi programele pentru blocarea reclamelor pe site-uri sau direcţia spre care se îndreaptă social-media reprezintă doar o parte dintre domeniile ale căror tendinţe pentru anul 2016 sunt analizate de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului (Reuters Institute for the Study of Journalism) în cadrul analizei "Journalism, Media and Technology Predictions 2016".
O echipă extinsă de cercetători din cadrul Institutului Reuters, alături de colaboratori, au analizat evoluţia domeniului digital înregistrată în 26 de ţări.
"Cunoaştem cu certitudine faptul că aceleaşi tendinţe tehnologice au implicaţii diferite de la ţară la ţară. Digital News Project are drept obiectiv o mai bună înţelegere a acestor diferenţe", a declarat directorul de cercetare din cadrul Institutului Reuters, dr. Rasmus Kleis Nielsen.
În ceea ce priveşte jurnalismul, presa tipărită este pe cale de dispariţie, iar multe trusturi de presă şi publicaţii au realizat importanţi paşi înainte în obţinerea de venituri din mediul online. Se manifestă însă şi o oarecare rezistenţă la schimbare, încă resimţită puternic în unele ţări europene, precum Elveţia sau Austria, unde consumatorii de presă îşi schimbă mai greu obiceiurile şi unde veniturile din vânzarea presei scrise sunt încă la niveluri ridicate.
Există însă şi o îngrijorare cu privire la noua dinamică adusă de dispozitivele mobile, telefoane şi tablete, mediu în care creatorii de conţinut de presă ajung să câştige bani mai greu chiar şi decât în cazul mediului online accesat de pe calculatoare desktop şi laptopuri.
Conform Institului Reuters, în cursul acestui an am putea fi martorii unei evoluţii desfăşurate pe mai multe paliere:
1. Proliferarea sistemelor de crowd-funding şi a schemelor pentru organizarea unor comunităţi: Site-ul spaniol de ştiri El Espanol a reuşit să strângă 3,1 milioane de euro în mai puţin de două luni, prin sistemul de crowd-funding. Alte start-up-uri europene din presă au strâns şi ele peste 1 milion de euro, aşa cum este cazul olandezilor de la De Correspondent sau germanilor de la Krautreporter. De cealaltă parte, National Public Radio din SUA sau Wikipedia au demonstrat puterea finanţărilor primite în mod regulat, prin organizarea unor comunităţi şi acordarea statutului de membru, strategii ce ar putea fi aplicate în cursul acestui an şi de The Guardian.
2. Inovaţia în domeniul abonamentelor şi micro-plăţi: Blendle, care s-a intitulat ?iTunes pentru jurnalism', va fi lansat în curând în SUA, cu susţinerea New York Times şi Axel Springer SE, printre altele, şi dispune deja de o bază de 550.000 de abonaţi din Olanda şi Germania pentru un serviciu prin care utilizatorii plătesc câţiva cenţi pe articol accesat – şi pot primi banii înapoi dacă sunt dezamăgiţi de conţinut. O altă variantă de monetizare a conţinutului de presă vine de la Boston Globe, care percepe 99 de cenţi pe zi pentru accesarea tuturor informaţiilor publicate pe site.
3. Îmbunătăţirea COMtent-ului şi adecvarea sa la era mobilă: Îmbinarea conţinutului cu comerţul, aşa-numitul "comtent", poate reprezenta o importantă sursă de venit pentru publicaţiile care doresc să-şi conserve integritatea editorială.
4. Importanţa crescută a aplicaţiilor de presă: În pofida creşterii volumului de conţinut distribuit, o mare parte din venituri vor proveni din vizitele repetate ale clienţilor fideli. În era mobilă acest lucru ne trimite la aplicaţii din patru motive cheie. În primul rând aplicaţiile vor fi protejate în continuare de programele de blocare a mesajelor publicitare. De asemenea, conţinutul aplicaţiilor este acum vizibil, poate fi indexat în motoarele de căutare şi poate trimite automat spre conţinut online. În plus, viteza şi performanţa vor rămâne pe primele locuri în topul preferinţelor utilizatorilor de dispozitive mobile, iar în acest sens, aplicaţiile native vor câştiga mereu lupta cu conţinutul disponibil online. Un alt avantaj al aplicaţiilor este că asigură de fiecare dată identificarea utilizatorilor şi că trimit notificări şi alerte care atrag vizite repetate din partea acestora.
5. Importanţa parteneriatelor: Conţinutul distribuit, platformele globale şi personalizarea de pe dispozitivele mobile necesită o mai mare scalare şi complexitate ce nu pot fi oferite de o singură publicaţie online. Acest lucru explică, spre exemplu, strategia de parteneriate a publicaţiei Huffington Post (care a încheiat acorduri cu furnizori din peste zece ţări), alături de extinderea internaţională realizată de Buzzfeed, Business Insider şi chiar de New York Times. Mediul presei online este atât de dinamic încât marii actori din domeniu nu au timpul necesar pentru a-şi dezvolta intern noile competenţe necesare şi sunt nevoiţi să externalizeze – de unde şi strategia trustului de presă Axel Springer de a investi în companii precum NowThis pentru a-şi asigura conţinut video de dimensiuni reduse sau strategia asiaticilor de la Nikkei care au achiziţionat Financial Times pentru a se deschide spre piaţa cititorilor de limbă engleză. Marii creatori de conţinut de presă în mediul online încep să înţeleagă, de asemenea, că au nevoie de colaborare mai degrabă decât de competiţie, între ei, dar şi cu giganţi precum Facebook sau Google.
6. Concentrare pe utilitate şi caracterul distinct: Dezvoltarea jurnalismului vizual a atras atenţia dar nu a reuşit de fiecare dată să atragă şi valoare (şi implicit venituri). În cursul acestui an ar trebui să ne aşteptăm la o înmulţire şi perfecţionare a uneltelor menite să rezolve această problemă dar şi la concentrarea pe generarea de conţinut distinct, care să atragă atenţia consumatorilor de produse jurnalistice, conform Institutului Reuters. Legat de aceste obiective am putea observa emergenţa unor noi modalităţi de a cuantifica utilitatea sau valoarea unui produs de presă, dincolo de accesările pe site sau de timpul petrecut în faţa televizorului.
7. Robo-jurnalism: Până în prezent, majoritatea inovaţiilor din domeniul jurnalismului s-au concentrat pe distribuţie şi nu pe crearea de nou conţinut. Progresul realizat în domeniul recunoaşterii tiparelor şi al generării de text modifică acest status-quo. Companii precum Automated Insights sau Narrative Science lucrează deja la programe folosite pentru a produce ştiri automat pentru Associated Press sau pentru Yahoo!. În teste desfăşurate pe ştiri simple, cititorii nu au putut face diferenţa între jurnalişti şi aceste programe care generează ştiri. Programele automate pentru Twitter acoperă deja subiecte de interes public pentru activitatea seismică din California, iar Washington Post a apelat la rândul său la astfel de programe. Robo-jurnalismul bazat pe datele adunate de senzori, camere video sau drone are de asemenea potenţialul de a reinventa jurnalismul local în ceea ce priveşte informaţiile meteorologice, din trafic sau evenimentele locale popularizate prin social-media.
Sursa: Agerpres