Scopul cercetarii l-a constituit cunoasterea problemelor studentilor, pentru a-i putea orienta eficient, apoi, spre piata muncii, dar si de a sprijini managementul in luarea unor decizii capabile sa ridice standardele universitare la nivel occidental.
Sondajul (din care am selectionat doar cateva aspecte) a incercat sa cuprinda cat mai multe domenii: de la pregatirea profesionala a studentilor si serviciile administrative pana la viata sociala a acestora, in cadrul academiei si in afara ei. Reprezentantii colectivului de coordonare a lucrarii de cercetare spera ca aceasta metoda de studiu al problemelor studentilor economisti sa contribuie la imbunatatirea calitatii invatamantului in viitorii ani.
Prea multa carte strica
Majoritatea studentilor (peste 66%) sunt multumiti de „zestrea” didactica a Academiei de Studii Economice: 66% considera ca au la dispozitie suficiente note de curs, carti si culegeri. Totusi, pe masura ce media la examene este mai mare, scade procentul celor ce s-au pronuntat pentru suficienta suporturilor informative puse la dispozitie de facultate. Astfel, daca dintre studentii cu media mai mica de 6 si intre 6-8, 70% sustin ca sunt destule culegeri, doar 60% din cei cu medii mai mari de 8 au aceeasi parere. Raportul se mentine si in privinta cartilor.
Nu aceeasi opinie o au despre calculatoare si materiale de laborator. Indiferent de notele obtinute, toti sunt de acord ca se resimte lipsa computerelor din dotarea acestei institutii de invatamant superior, doar ca „tocilarii” sunt mai categorici in aceasta privinta decat „lenesii”: 73-74% fata de 67%. Ei sunt nemultumiti si de programul de functionare a laboratoarelor de informatica (70%), la fel ca si de accesul la tehnica de calcul (77%) sau la Internet (80%). Gradul de insatisfactie creste sau scade direct proportional cu media.
Raspunsurile reflecta aceleasi raporturi si in privinta posibilitatii de procurare a materialului bibliografic. Aproape trei sferturi din studenti spun ca reusesc usor sa gaseasca materialul bibliografic la bibliotecile ASE. Foarte putini insa isi pot permite sa cumpere in totalitate materialul recomandat de profesori. 60% din studenti spun ca nu pot cumpara cartile editate in limbi straine.
Numai 7% din studentii din provincie isi pot permite sa cumpere in totalitate materialul bibliografic in limba romana, fata de 14% din bucuresteni, iar 6% nu si-l pot procura deloc.
Restantierii chiulesc
pe capete de la cursuri
Sondajul efectuat in ASE Bucuresti demonstreaza un fapt asupra caruia niciodata nu au existat dubii: media generala la examene este in stransa legatura cu frecventa la
cursuri. Raspunsurile arata ca doar 12% din studentii cu medii mari (8 – 10) nu prea vin la cursuri, iar absenteismul aproape se dubleaza (18 – 21%) in cazul celor cu note mici. Majoritatea subiectilor declara ca frecventeaza des cursurile (84%) si seminariile (aproape 96%)
Peste jumatate din subiectii chestionati afirma insa ca merg la seminarii din anumite motive:
l conditionarea intrarii la examen – 82%
l latura practica – 75%
l obligativitatea – 72%
l dialog student-profesor – 67%
l obtinerea unor note mai mari prin acumulare de cunostinte – 63%
l obtinerea unor note mai mari prin prezenta – 58%
l modul de desfasurare – 50%.
Doar jumatate din studentii cu medii mici se simt atrasi de modul de desfasurare a seminariilor. Indiferent de medie insa, peste jumatate din viitorii economisti afirma ca sunt atrasi de dialogul pe care il poarta cu profesorii. Chiar si cei cu note mici se arata entuziasmati fata de acest mod direct de comunicare cu dascalii lor.
Obligativitatea ii determina cam in aceeasi masura pe toti sa frecventeze seminariile, indiferent de media obtinuta. Totusi, trebuie precizat ca studentii cu rezultate mediocre la invatatura sunt mai puternic determinati sa frecventeze seminariile datorita caracterului obligatoriu al acestora.
Situatia materiala este, de asemenea, un element care afecteaza interesul fata de frecventa la cursuri. Studentii cu venituri mai mari de un milion de lei „uita” mai des programul de scoala (22%), spre deosebire de cei care au mai putini bani in buzunar. Doar 14% din economistii cu venituri mai mici de un milion de lei obisnuiesc sa traga chiulul. Si unii, si altii acorda insa aceeasi atentie seminariilor. Acestea sunt frecventate de peste 95% din studenti, indiferent de situatia materiala. Surprinzator este insa faptul ca studentii din Bucuresti au tendinta de a veni ceva mai des la ore, 87% – studentii fata de 82% din provincie.
In toate variantele supuse analizei, rezultatele cercetarii arata ca fetele sunt, oricum, mai sarguincioase. Ele participa la cursuri in proportie de 89%, spre deosebire de baieti, a caror frecventa ajunge doar la 76%, iar la seminarii prezenta fetelor (98%) este cu trei procente mai mare decat a colegilor de sex masculin.
Nu trebuie neglijat totusi faptul ca 41% din studenti nu sunt de acord ca prezenta obligatorie la
cursuri este benefica pentru procesul de invatamant. In privinta seminariilor, lucrurile stau cu totul altfel: peste doua treimi sunt convinsi ca prezenta obligatorie ii ajuta.
Economistii nu au apetit pentru stiinta
O situatie interesanta se inregistreaza in legatura cu participarea tinerilor invatacei intr-ale economiei de piata la viata stiintifica a academiei. Studiul initiat de rectorul lor evidentiaza un dezinteres general fata de conferintele organizate in cadrul facultatilor si, in egala masura, fata de participarea la sesiunile de comunicari stiintifice. Aproape 75% din studenti nu participa la nici unul dintre aceste evenimente de referinta pentru performantele profesionale ale unei institutii de invatamant superior. Surprinzator este insa un alt aspect rezultat din sondaj: studentii cu note mici sunt mai interesati sa mearga la conferinte in cadrul facultatii, chiar daca ponderea lor este mai mica (16%), fata de cei cu medii peste 6 (21%) sau peste 8 (34%).

Factorii cei mai importanti care determina participarea la conferinte sunt oportunitatea unor informatii, tema abordata, dar si curiozitatea sau personalitatea vorbitorului. Acestora li se adauga si altii, care nu sunt de neglijat: posibilitatea sustinerii unor idei, obtinerea unei diplome sau a unui premiu, promisiunea obtinerii unei note mai mari la examen etc. Reclama facuta pentru aceste manifestari este un factor mai putin esential.
Specialistii Centrului de informare si consiliere pentru cariera au incercat sa faca unele conexiuni intre interesul studentilor fata de viata stiintifica a academiei si statutul acestora de bursieri. Faptul ca numarul acestora este mai mare decat al participantilor care nu primesc o bursa de la stat este pe deplin justificat prin media mare pe care trebuie sa o obtina la invatatura. Diferentele nu sunt insa semnificative.
Baietii sunt
mai muncitori
Cei mai multi dintre tinerii economisti sunt increzatori in fortele lor. Ei sustin ca se bazeaza pe capacitatea proprie in obtinerea unui loc de munca (90%), dar nu neglijeaza nici norocul (76%) in aceasta evaluare a sanselor de incadrare intr-un job bun.
Relatiile (53%) si familia (45%) ocupa un loc secundar in ierarhia factorilor care ii propulseaza pe piata muncii dupa absolvirea facultatii. Contrar aparentelor, sondajul demonstreaza ca 81% din studenti nu lucreaza, iar dintre cei care reusesc sa castige un ban, doar 12% desfasoara o activitate in domeniul pentru care se pregatesc in facultate. Nu se stie daca baietii sunt mai descurcareti sau firmele sunt mai interesate sa-i angajeze. Cert este doar faptul ca ponderea baietilor care lucreaza in acest moment este mai mare decat a fetelor: 23%, fata de 17%. Cu toate acestea, foarte multi sunt convinsi ca firmele au nevoie de tineri specialisti si privesc cu incredere cariera lor profesionala. Eventualele insuccese legate de incheierea primului contract de munca le pun pe seama lipsei de experienta in activitatea practica (84%), dar si pe seama managementului firmelor (64%). Se constata ca legislatia actuala, in domeniul muncii, sau slaba pregatire profesionala nu reprezinta factori decisivi in angajare.r
Fie ca invata sau/si muncesc, studentii stiu sa-si rezerve o buna parte din timp si pentru distractie. Mai mult de jumatate din tinerii chestionati au declarat ca au la dispozitie timp liber suficient pentru a merge la biblioteca (77%), dar si la cinematograf (75%), teatru (68%), expozitii (34%), concerte (48%) sau spectacole artistice (43%). Lectura (84%) si vizionarea emisiunilor de la televizor (74%) le ocupa o buna parte din timpul liber. Pe locul trei se situeaza excursiile (63%). Preferintele pentru sport si distractia in baruri sau cluburi se impart aproximativ egal: 47,87% sunt preocupati de exercitiile fizice in aer liber sau in salile de gimnastica, iar 47,81%, de relaxare in cadrul unei partide de biliard sau in fata unei… sticle de Pepsi. Surprinzator este scorul pentru discoteci: doar 38% din ASE-isti le frecventeaza!tr
r
Consultanta r
pentru studentir
Centrul de informare si consiliere pentru cariera din cadrul ASE Bucuresti a implinit de curand un an de la infiintare. Cu toate acestea, numarul studentilor care stiu de existenta lui este mic. Ei apeleaza la serviciile consultantilor in cariera mai mult in perioade de criza.r
r
Interesul tinerilor pentru orientarea in cariera este sezonier. In perioada estivala (din iunie pana la inceputul lunii septembrie), trec pragul Centrului de informare si consiliere in cariera (CICC), in special, elevii din ultimii ani de liceu. Ei solicita mai mult informatii despre admitere. In lunile urmatoare, este o afluenta a liceenilor de diverse varste, interesati de ocupatiile pentru care r
s-ar putea pregati daca urmeaza studiile economice sau de profesorii din ASE. Consilierul psiholog Daniela Hoaghea remarca faptul ca aceasta categorie de tineri nu este preocupata de optiunea pentru o facultate sau alta. „In general, elevii nu stiu ce vor. Ei sunt interesati sa afle doar la ce-i ajuta facultatea si cati bani vor castiga. Ei nu se gandesc la obtinerea unei burse in strainatate sau a unui loc de munca”. De aceste aspecte sunt interesati mai mult studentii. Multi dintre ei stiu exact ce vor, chiar din primul an de facultate. r
Tinerii economisti apeleaza la serviciile de consiliere ale specialistilor Centrului in lunile premergatoare incheierii anului academic. Multi vin sa se informeze asupra posibilitatilor de transfer de la colegii la facultate, ori de la o institutie de invatamant particular la una de stat. Sunt insa si studenti care solicita sprijin in vederea transferarii de la o facultate sau de la o sectie la alta, cu toate ca au luat note mari la examenele de admitere. Psihologii centrului remarca la acestia preocuparea de a-si descoperi de timpuriu un traseu profesional corespunzator structurii lor interioare. Dra Daniela Hoaghea sesizeaza chiar o maturitate in evaluarea competentelor si perspectivelor in cariera pe care nu a mai intalnit-o la generatiile anterioare.r
Uneori solicita consultanta si absolventii, fie pentru reconversia profesionala, fie pentru gasirea unui loc de munca. Unii dintre ei au curajul sa recunoasca faptul ca nu au reusit sa obtina o intrevedere directa cu nici un angajator pentru ca nu au stiut sa redacteze un curriculum vitae. Altii vin sa ceara de la consilierii centrului detalii asupra felului in care ar trebui sa se comporte in cadrul unui interviu, pentru a nu mai fi respinsi. La r
CICC, ei au la dispozitie chiar casete video cu filme despre felul in care trebuie pregatita intalnirea cu un patron sau director de intreprindere si despre cele mai frecvente greseli care trebuie evitate in aceste situatii. r
Centrul dispune de o baza de date proprie, cu locurile de munca vacante si cu studentii sau absolventii care solicita sa lucreze. Din pacate, nu putine sunt firmele cu pretentii care solicita forta de munca fara sa stie ce vor, de fapt. Singurele criterii de selectie invocate se refera la varsta, media la invatatura, cunostinte de calculator si r
limbi straine, or, aceste elemente nu compun profilul candidatului pentru o anume pozitie intr-o organizatie, ci portretul robot al salariatului fara nici o perspectiva in cariera. Nu mica a fost surpriza specialistilor de la centru cand s-au trezit cu faxuri de la firme de succes din Romania in care isi exprimau bilingv intentiile de recrutare de personal: jumatate in romana si jumatate in engleza! Desigur ca, vazand astfel de prezentari, chiar si studentii isi pun intrebarea daca merita sa-si exprime interesul pentru ofertele de lucru. r
Plangeri sunt insa si din partea angajatorilor care refuza sa mai colaboreze cu studentii din primii ani sau sa mai angajeze in regim partial de lucru. Ei remarca o diminuare a responsabilitatii tinerilor fata de sarcinile de lucru incredintate si o crestere a pretentiilor salariale. Si unii, si altii, insa, dupa ce si-au vazut „sacii in caruta”, uita sa mai treaca pe la CICC pentru a comunica rezultatele consilierii sau serviciilor de intermediere oferite. Lipsa feed-back-ului ingreuneaza mult dezvoltarea activitatii de consiliere in domeniul carierei. Psihologii trebuie sa depuna eforturi suplimentare, facand investigatii personale asupra felului in care au decurs interviurile de angajare sau spre a descoperi motivele pentru care tinerii nu au fost acceptati sa lucreze. In plus, ei se confrunta cu o problema care afecteaza piata fortei de munca la nivel national: lipsa unor informatii clare si actuale despre nivelul cererii si ofertei locurilor de munca, dar si despre tendintele de dezvoltare sau de regresie a unor sectoare de activitate sau profesii.tr
r