Asul din mâneca lui Călin Georgescu
Într-un interviu acordat emisiunii one2one, fost procuror general al României, Augustin Lazăr, a subliniat faptul că serviciile secrete și Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) ar fi trebuit să trimită Parchetului documentele care indicau posibile nereguli la alegerile prezidențiale înainte de a fi declasificate.
Augustin Lazăr consideră că aceste instituții nu au acționat cu suficientă diligență, având în vedere gravitatea situației.
Acesta, care a activat în sistemul judiciar aproape 40 de ani, a spus că, în ciuda desființării protocoalelor de colaborare între Serviciul Român de Informații (SRI) și Parchetul General, SRI ar fi trebuit să transmită informațiile relevante despre atacurile cibernetice și alte posibile ilegalități, având în vedere importanța lor.
Protocolul între SRI și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost în vigoare între 2009 și 2016, dar a fost anulat de Curtea Constituțională, ceea ce nu a însemnat însă că obligațiile de comunicare între instituții au dispărut complet.
Fostul procuror general a mai subliniat că această criză evidențiază necesitatea unor reforme în legile care reglementează siguranța națională, unele dintre ele având deja 30 de ani. El a menționat că, pentru a evita astfel de situații confuze în viitor, Ministerul Public și alte autorități ar trebui să comunice mai eficient cu cetățenii, contribuind la reducerea stării de incertitudine care poate afecta încrederea publicului în procesul electoral.
Procurorii nu pot face anchete fără informații și resurse
În contextul crizei politice și de securitate din România, fostul procuror general Augustin Lazăr a subliniat necesitatea unui răspuns rapid din partea autorităților atunci când sunt implicate infracțiuni care pun în pericol siguranța națională, potrivit Europa Liberă.
Lazăr a explicat că, pentru a declanșa mai rapid anchetele, ar fi fost esențial ca procurorii să primească informațiile relevante de la serviciile de informații și de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) imediat ce acestea au fost obținute.
Conform legii, instituțiile statului care au responsabilități în colectarea informațiilor și în protejarea siguranței naționale sunt obligate să prezinte procurorilor orice date relevante referitoare la posibile infracțiuni.
Lazăr a subliniat că aceste informații au fost prezentate inițial CSAT-ului, dat fiind că erau legate de siguranța națională, iar membrii CSAT au evaluat aceste informări, ajungând la concluzia că se impune o investigație a Ministerului Public.
Cu toate acestea, fostul procuror general a subliniat că, în ciuda necesității de a acționa rapid, anchetele nu au fost desfășurate cu toată diligența și operativitatea care ar fi fost necesare având în vedere gravitatea faptelor semnalate.
„Pentru a se sesiza (n.r. procurorii), este necesar ca instituțiile statului, cele care au misiunea de a culege informații și de a proteja siguranța națională, dacă au informații cu referire la săvârșirea de infracțiuni, conform legii, sunt obligate să le prezinte procurorului, să le prezinte Ministerului Public.
Ei bine, ele – aceste informații – au fost prezentate în primul rând CSAT-ului, fiindcă e o problemă de siguranță națională […] Membrii CSAT-ului au evaluat acele informări și au constatat din cuprinsul lor că ar fi vorba de niște infracțiuni care trebuie să fie examinate de Ministerul Public, ceea ce s-a și făcut.
Poate nu s-a făcut cu diligența, cu operativitatea cu care trebuiau să se miște instituțiile, având în vedere gravitatea faptelor care sunt prezentate acolo”, a explicat Augustin Lazăr.
