”Statele Unite şi aliaţi precum Marea Britanie, Franţa şi Italia ar putea interveni militar, în câteva săptămâni, împotriva militanţilor reţelei teroriste Stat Islamic stabiliţi pe teritoriul Libiei, ţară aflată în anarhie după înlăturarea regimului Muammar Kadhafi, afirmă surse citate de NYT. Departamentul american al Apărării a intensificat operaţiunile pentru colectarea de informaţii despre poziţiile teroriste din Libia, în contextul în care Administraţia Barack Obama ar vrea să deschidă un nou front împotriva organizaţiei fundamentaliste sunnite, după intervenţiile militare în Irak şi Siria. În Libia domneşte anarhia după înlăturarea regimului Muammar Kadhafi, în 2011. Naţiunile Unite au încercat să convingă principalele forţe politice rivale să alcătuiască un guvern de uniune naţională, dar Parlamentul libian a respins luni iniţiativa. Haosul a facilitat instalarea în regiunea Sirt, începând din 2014, a reţelei teroriste Stat Islamic, activă şi în Siria, Irak, nordul Egiptului şi sudul Afganistanului. Generalul Joseph Dunford, şeful Statului Major Interarme al armatei americane, a declarat zilele trecute că Pentagonul intenţionează să lanseze "operaţiuni decisive" împotriva poziţiilor din Libia ale reţelei teroriste Stat Islamic. Potrivit serviciilor secrete occidentale, în nordul Libiei sunt circa 3.000 de militanţi ai organizaţiei fundamentaliste sunnite. Generalul Dunford a explicat că este necesară o operaţiune militară, cel mai probabil limitată la raiduri aeriene, pentru a opri răspândirea teroriştilor în ţări precum Tunisia şi Egipt. Gilles de Kerchove, coordonatorul UE pentru combaterea terorismului, avertiza recent că, pe fondul operaţiunilor antiteroriste din Irak şi Siria, liderii organizaţiei fundamentaliste Stat Islamic s-ar putea stabili în Libia”, mai scrie New York Times.

“Aliaţii lui Merkel ameninţă cu acţiuni legale în privinţa politicii faţă de refugiaţi”, scrie Reuters.

“Premierul Bavariei, Horst Seehofer, liderul Uniunii Creştin-Sociale, ramura bavareză a Uniunii Creştin-Democrate a cancelarului Angela Merkel, i-a transmis marţi şefei guvernului de la Berlin o scrisoare prin care îi cere să-şi schimbe politica frontierelor deschise faţa de migranţi, ameninţând-o că, în caz contrar, va sesiza Curtea Constituţională. În scrisoarea, aprobată de întregul executiv bavarez, se solicită guvernului federal o protecţie mai eficientă a frontierelor şi plafonarea la cel mult 200.0000 pe an a numărului migranţilor primiţi, după ce anul trecut au ajuns în Germania aproape 1,1 milioane de solicitanţi de azil proveniţi mai ales din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia. Premierul bavarez indică în scrisoare exemplul Austriei, care a decis săptămâna trecută să accepte anul acesta cel mult 37.000 de cereri de azil, număr ce se va reduce progresiv în anii următori. Acest nou demers al CSU urmează unui şir de declaraţii prin care politicienii bavarezi au încercat să o determine pe Angela Merkel să-şi revizuiască respectiva politică, criticată şi de social-democraţii din formaţiunea SPD, membră de asemenea în coaliţia guvernamentală.”

“Danemarca trage covorul roşu de sub picioarele refugiaţilor”, titrează The Wall Street Journal.

“Parlamentul danez a adoptat marţi, cu o majoritate covârşitoare, controversata reformă a sistemului de azil, destinată să descurajeze venirea migranţilor în contextul valului masiv de refugiaţi cu care se confruntă Europa în ultimele luni. După aproape patru ore de dezbateri, textul prezentat de guvernul minoritar al premierului liberal Lars Lokke Rasmussen a fost aprobat cu 81 de voturi pentru, 27 împotrivă şi o abţinere. Aprobarea proiectului a fost posibilă graţie acordului intervenit la începutul lunii între formaţiunile de dreapta şi social-democraţi, principalul partid de opoziţie. Acuzat de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi că alimentează “teama şi xenophobia”, proiectul aprobat prevede, printre altele, diminuarea ajutoarelor sociale, confiscarea obiectelor de valoare ale migranţilor şi prelungirea termenelor pentru acordarea permisului de rezidenţă permanentă şi reîntregirea familiilor solicitanţilor de azil. Conform noilor reglementări, migranţii vor putea să-şi aducă familiile în Danemarca abia după trei ani de la primirea dreptului de azil. De asemenea, acordarea dreptului de azil va fi condiţionată de “potenţialul de integrare” al fiecărui migrant în parte. Textul mai prevede că în “circumstanţe excepţionale” migranţii pot fi încarceraţi. Totodată, executivul de la Copenhaga a majorat de la 400 de euro la 1.340 de euro valoarea bunurilor imigranţilor care pot fi confiscate pentru a finanţa şederea acestora pe teritoriul danez. Poliţiştii vor avea dreptul ''de a confisca bunuri pe care solicitanţii de azil le aduc cu ei, în scopul de a acoperi cerinţele lor în materie de hrană şi cazare''. Autorităţile daneze au primit anul trecut circa 21.000 de cereri de azil din partea migranţilor veniţi din ţări arabe, africane şi asiatice.”

“S-au tras focuri de armă: o persoană a fost ucisă, iar liderul „miliţiei” din Oregon şi alte 4 persoane au fost arestate”, scrie portalul de ştiri Business Insider.

“Poliţia a arestat 5 dintre militanţii antiguvernamentali înarmaţi care ocupau ilegal un parc natural din statul american Oregon de trei săptămâni, iar unul dintre militanţi a fost ucis într-un schimb de focuri cu forţele de ordine. Liderul mişcării, Ammom Bundy, în vârstă de 40 de ani şi originar din statul vecin Idaho, face parte dintre cele şase persoane arestate, potrivit unui comunicat al poliţiei federale FBI şi locale. ”Marţi, spre ora 16:25, poliţia federală FBI şi poliţia statului Oregon au lansat o operaţiune pentru a opri unii indivizi legaţi de ocuparea armată a parcului naţional Malheur”, arată comunicatul. “Au fost trase focuri de armă” şi “o persoană care era vizată de o probabilă arestare a decedat”, adaugă poliţia. Fratele lui Ammon Bundy, Ryan, face parte de asemenea dintre grupul de persoane arestate în cursul unei operaţiuni care a avut loc “de-a lungul autostrăzii 395”, precizează comunicatul forţelor de ordine. Ocuparea parcului Malheur, situat într-o regiune retrasă şi rurală a Oregonului, a început în 2 ianuarie ca urmare a unei manifestaţii în sprijinul a doi crescători de vite locali, condamnaţi la închisoare pentru că ar fi incendiat terenuri federale. Cei doi fermieri s-au prezentat de bună voie la penitenciar pentru a-şi executa pedeapsa şi s-au desolidarizat de ocuparea parcului.”

"Virusul Zika: avertizări de călătorie în întreaga lume”, scrie The Guardian, în pagina electronică.

"Transmis de ţânţari, virusul Zika, ce afectează din 2015 continentul american, constituie o nouă ameninţare la adresa sănătăţii umane, îndeosebi a femeilor însărcinate, chiar dacă infectarea trece adesea neobservată. În contextul în care virusul a fost semnalat în peste 15 ţări din America Latină, principala teamă este ca acesta să nu provoace malformaţii ale fetusului sau complicaţii neurologice la persoanele contaminate. Virusul a fost reperat prima oară în Uganda, în 1947, la o maimuţă. De altfel numele îi vine de la cel al unei păduri din apropierea capitalei ugandeze, Kampala. Zika aparţine aceleaşi familii Flaviviridae ca şi viruşii febrei dengue şi febrei galbene. Primul caz uman de febră Zika a fost semnalat în 1968, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. La fel ca dengue şi chikungunya, alte două infecţii tropicale, Zika se transmite prin pişcături de ţânţari de tipul Aedes aegypti şi ţânţari tigru. Insectele pişcă o persoană bolnavă, iau virusul şi contaminează apoi oameni sănătoşi. În marea majoritate a cazurilor 70-80%, infecţia trece neobservată. Când se manifestă, simptomele sunt de tip gripal – febră, dureri de cap, cu erupţii cutanate. Infecţia cu virusul Zika se poate manifesta şi printr-o conjunctivită sau o durere în spatele ochilor, precum şi prin edeme pe mâini sau picioare. Au fost puse în evidenţă două tipuri de complicaţii grave: neurologice şi malformaţii ale fetuşilor unor femei bolnave. Însă nu s-a stabilit deocamdată legătura cauzală între virus şi complicaţii. În Brazilia şi în Polinezia Franceză au fost înregistrate complicaţii de tipul sindromului Guillain-Barre, boală autoimună care se manifestă printr-o slăbiciune şi chiar paralizie progresivă a membrelor. În aceleaşi ţări au fost observate microcefalii – dimensiuni anormal de mici ale craniului şi anomalii ale dezvoltării cerebrale la fetuşi şi nou-născuţi de mame care fuseseră însărcinate în timpul epidemiilor de Zika. Un studiu realizat de cercetători brazilieni sugerează că cele mai mari riscuri de malformaţii la bebeluşi se înregistrează când infecţia apare la mame în primul trimestru de sarcină.Pentru moment nu există remediu specific şi nici vaccin împotriva acestui virus. Singurele îngrijiri care se pot acorda bolnavilor sunt calmante pentru scăderea durerilor. Ca mijloc de protecţie împotriva pişcăturilor de ţânţari se recomandă purtarea unor haine ample, care să alunge insectele. Îndeosebi femeile însărcinate trebuie să fie atente, precizează OPS. O persoană care este deja bolnavă trebuie să se ferească să mai fie pişcată, pentru a opri ciclul de transmitere a bolii.