“Şefii diplomaţiei din ţările membre ale NATO s-au reunit joi la Bruxelles – cu şase săptămâni înaintea unui summit crucial la Varşovia – pentru a finaliza întărirea militară a flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice, măsură fără precedent după sfârşitul Războiului rece, în faţa unei Rusii considerate agresive. În cursul summit-ului de la Varşovia de la începutul lunii iulie – care va constitui un reper, potrivit secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg – conducătorii celor 28 de ţări urmează să decidă asupra trimiterii suplimentare de trupe în Ţările baltice şi în Polonia pentru a finaliza “adaptarea militară cea mai importantă întreprinsă vreodată de la sfârşitul Războiului rece”. În faţa “unei Rusii tot mai aggressive”, NATO se adaptează “cu scopul de a găsi echilibrul între apărare şi dialog”, a explicat Stoltenberg. “Noi trebuie să continuăm se ne întărim capacităţile de descurajare printr-o prezenţă avansată mai robustă în Est”, a pledat secretarul de stat american John Kerry în cursul serii. El a reamintit, de asemenea, angajamentul ţărilor din NATO – asumat în 2014, în Ţara Galilor – de a sista reducerea constantă a cheltuielilor pentru apărare pentru a reveni într-un deceniu la un nivel echivalent cu 2 % din PIB. De la declanşarea crizei ucrainene, în noiembrie 2013, NATO şi-a multiplicat manevrele şi patrulele maritime, terestre şi aeriene în Est şi întreprinde o serie de reforme pentru a creşte rapiditatea desfăşurării şi flexibilitatea forţelor sale. Această consolidare militară ar urma să culmineze după summit-ul de la Varşovia prin trimiterea unor batalioane – prin rotaţie – împreună cu echipamentele lor de luptă în ţări care au frontieră comună cu Rusia. Pe plan politic, Muntenegrul a semnat joi, la Bruxelles, protocolul de aderare la NATO, care mai trebuie ratificat de parlamentele celor 28 de ţări în următoarele 18 luni. Moscova, care consideră acest act o intruziune în sfera sa de influenţă, protestează împotriva extinderii Alianţei în această zonă strategică. Tensiunile între Moscova şi NATO au escaladat recent în legătură cu scutul antirachetă american în curs de desfăşurare în România şi în Polonia, a cărui comandă o va prelua NATO”, mai scrie channelnewsasia.com
“Avionul EgyptAir se crede că s-a prăbușit în mare; Egiptul vorbeşte despre un posibil act terorist”, titrează The New York Times.
“Ministrul egiptean al Aviaţiei Civile, Chérif Fathy, a declarat că nu ştie ce s-a întâmplat cu avionul EgyptAir de pe cursa Paris-Cairo, dar nu exclude “nici un act terorist, nici un incident ethnic”, deşi consideră mai plauzibilă prima variantă. “Nu pot exclude ipoteza unui act terorist, nici ceva care să dovedească un incident tehnic. Este prea devreme”, a adăugat el în legătură cu zborul MS804. Ministrul egiptean a mai spus că nu existau îngrijorări de securitate în legătură cu niciunul dintre pasageri, dar că se desfăşoară în continuare verificări. Egiptul va conduce comisia oficială de anchetă privind dispariţia avionului EgyptAir care asigura un zbor Paris-Cairo, a declarat şeful Departamentului de investigare a accidentelor aeriene de la Cairo, Ayman al-Moqadem. Din această comisie va face parte şi Franţa, care este deopotrivă ţara unde se produc avioanele Airbus 320 şi ţara de unde provin, după Egipt, cele mai multe victime.”
“Eforturi immense pentru recuperarea epavei avionului EgyptAir în Marea Mediterană”, titrează The Guardian în pagina electronică.
“Resturi ale avionului EgyptAir, cu 66 de persoane la bord, dispărut în cursul nopţii de miercuri spre joi în Marea Mediterană, au fost găsite în apropiere de insula elenă Karpathos, a anunţat compania aeriană egipteană pe contul său de Twitter. “Ministerul Aviaţiei civile a primit o scrisoare din partea Ministerului Afacerilor Externe egiptean care confirmă descoperirea unor resturi ale zborului MS804”, indică EgyptAir, precizând că “veste de salvare şi bucăţi de plastic” pluteau pe mare. Un avion al Egyptair a decolat joi după-amiază din Paris spre Cairo având la bord unii membri ai familiilor pasagerilor din zborul anterior pe această rută al companiei egiptene, care s-a prăbuşit în zorii zilei în Mediterană. Alte rude ale victimelor ar urma să ajungă la Cairo cu un alt zbor din Paris. Pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris a fost iniţiată joi dimineaţa o celulă de criză la care au fost prezenţi, pentru a-şi manifesta solidaritatea cu familiile victimelor, ministrul francez de Externe, Jean-Marc Ayrault, şi secretarii de stat pentru Transporturi, Alain Vidalies, şi Ajutor pentru Victime, Juliette Méadel. Preşedintele francez, Francois Hollande, a confirmat că între cei 66 de ocupanţi ai avionului Egyptair dispărut erau 15 francezi.”
“În Texas, de șase ori mai multe cutremure după extracția de petrol și gaze de șist”, scrie Le Monde.
”Din 2008, Texas și-a triplat producţia combinată de gaz și petrol. În aceeași perioadă, media anuală a cutremurelor a crescut de șase ori, de la 2 până la 12 seisme cu o magnitudine egală sau mai mare de 3 grade, pragul la care un cutremur este resimțit. Potrivit unui studiu publicat în revista Seismologice Research Letters, este stabilită o legătură directă între activitatea seismică și exploatarea gazelor şi a petrolului de șist. Dar impactul activităților petroliere și de gaze în ce priveşte activitătea seismică a urcat faţă de perioada dinainte de 2008, relevă de asemenea studiul. Sectorul de hidrocarburi provoacă cutremure de pământ în statul american Texas din 1925.”
“Oferta Bayer AG de preluare a Monsanto se confrontă cu obstacole”, titrează The Wall Street Journal.
“Grupul german Bayer AG a făcut o ofertă nesolicitată de preluare a Monsanto Co, cel mai mare furnizor mondial de seminţe, deoarece stocurile ridicate şi preţurile scăzute ale materiilor prime au determinat un val de consolidări în industria agrochimică. Compania americană Monsanto a dezvăluit oferta miercuri, înainte ca grupul chimico-farmaceutic Bayer AG să confirme decizia sa, deşi nu au fost publicaţi termenii financiari ai tranzacţiei. În condiţiile în care capitalizarea de piaţă a Monsanto se ridică la 42 de miliarde de dolari, tranzacţia ar fi probabil mai mare decât achiziţia din februarie, când China National Chemical Corp – ChemChina – a cumpărat firma elveţiană Syngenta AG, cu suma de 43 miliarde de dolari, şi s-ar putea confrunta cu obstacole din partea autorităţilor de reglementare din SUA. Bayer, a cărei capitalizare de piaţă se ridică la 90 miliarde de dolari, a anunţat miercuri că directorii săi s-au întâlnit recent cu şefii Monsanto pentru a discuta în mod privat achiziţia. “Noi declaraţii vor fi făcute la momentul oportun”, a precizat grupul german. Boardul Monsanto a informat că analizează propunerea, dar nu există garanţii că va avea loc o tranzacţie. Pe piaţa mondială a erbicidelor, Bayer este pe locul doi, cu o cotă de piaţă de 18%, în timp ce pe primul loc se află Syngenta, cu o cotă de piaţă de 19%. Monsanto este lider pe piaţa seminţelor, cu o cotă de piaţă de 26%, urmată de DuPont, care, anul trecut, a acceptat să fuzioneze cu Dow Chemical.”
