. „Ieri (luni), la Bruxelles, şefa politicii externe a Uniunii Europene, Federica Mogherini, l-a asigurat pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas că organizaţia europeană îi sprijină ambiţia de a face ca Ierusalimul de Est să devină capitala unui stat palestinian”, relatază cotidianul britanic „The Independent”. O declaraţie care însă pare să complice lucrurile, dată fiind „vizita de două zile pe care vicepreşedintele Statelor Unite, Mike Spence, a efectuat-o în Israel, unde premierul Benjamin Netanyahu a vorbit despre el ca despre un ‘mare şi adevărat prieten al Israelului’”, după cum relatează săptămânalul „Algemeiner”, o publicaţie a evreilor americani. Mai mult, potrivit cotidianului american „The Washington Post”, „vicepreşedintele Pence a precizat că ambasada americană se va muta din Tel Aviv la Ierusalim până la sfârşitul anului viitor”.
Situaţia rămâne complicată şi în Siria, unde, potrivit ziarului bruxellez „La Libre Belgique”, „armata turcă a intrat în Siria, fiind ulterior acuzată că doreşte să ocupe zonele controlate de kurzi în regiunea Afrin, din nordul ţării”. Publicaţia turcă „Hürriyet” îl citează pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care a declarat că „Turcia a fost înfuriată de acţiunile unilaterale ale Statelor Unite în Siria, unde americanii ar fi înfiinţat nişte forţe de apărare a frontierei împreună cu Forţele Democratice Siriene, de opoziţie, cărora le livrează şi arme”. Iar un alt ziar turc, „Yeni Şafak”, de orientare naţionalisto-islamistă, subliniază: „Turcia nu are de ales, oricare ar fi preţul, ea trebuie să elimine acest pericol, trebuie să atacăm”.
Pe marginea aceluiaşi subiect, ziarul israelian „Ha’aretz” opinează: „Acum, după ce, în luna decembrie, preşedintele american Donald Trump a distrus orice punţi cu palestinienii recunoscând Ierusalimul drept capitală a Israelului, după ce s-a certat cu Pakistanul pe tema ajutorului primit din străinătate şi după ce încearcă să anuleze acordul nuclear cu Iranul, la cotitura conflictului Afrin-Idlib îl aşteaptă o bombă ce stă să explodeze”.
În Europa sau, mai exact, în Uniunea Europeană, atenţia presei se concentrează mai ales asupra Germaniei şi Franţei. În Germania, sunt şanse ca actuala criză politică să ia sfârşit.
„Deşi divizat, SPD-ul a salvat-o pe Merkel”, titrează cotidianul german „Die Welt”, referindu-se la recentul accept al social-democraţilor de a începe tratativele cu privire la formarea unui nou guvern”. „Angela Merkel poate spera din nou la o nouă ‘mare coaliţie’”, crede şi săptămânalul german „Der Spiegel”.
Iar o altă publicaţie germană, „Frankfurter Rundschau”, se întreabă: „Va fi un guvern de coaliţie sau de opoziţie?”. Un ziar polonez, „Rzeczpospolita”, observă însă: „Cancelarul slab cedează teren în faţa lui Macron”, după care subliniază: „Întreaga Europă ascultă cu atenție ce are de spus preşedintele francez Emmanuel Macron în problemele importante. În tandemul franco-german rolurile s-au inversat. În situația în care Marea Britanie iese din Uniune, Spania are probleme cu separatiștii catalani, Italia se află în ajunul alegerilor parlamentare, în Germania de luni de zile nu poate fi creat guvernul, iar autoritățile poloneze se autoexclud din curentul principal al dezbaterii pe tema viitorului UE, Macron rămâne singurul punct stabil pe harta Europei”.
