„Deutsche Bank a primit o amendă-record în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru manipularea ratei Libor. Băncii i s-a ordonat să concedieze șapte angajați și a fost acuzată că a obstrucţionat autoritățile de reglementare care au investigat manipularea globală a ratelor de referinţă. Sancțiunile primite de cea mai mare bancă din Germania implică, de asemenea, vinovăţia dovedită de Departamentul de Justiție din Statele Unite. Autoritățile de reglementare au lansat e-mailuri, mesaje electronice și de apeluri telefonice care arată încercările Deutsche Bank de a manipula rata dobânzii”, mai scrie Guardian, în pagina sa electronică.
„Deutsche Bank plăteşte 2,5 milioane de dolari amendă în cazul manevrelor privind ratele dobânzilor”, citim în ziarul The New York Times.
„Deutsche Bank alocă încă 1,5 miliarde de euro pentru a acoperi costurile amenzii care i-a fost aplicată de autorităţile americane şi britanice, dar anunţă că rămâne pe profit în cel mai recent trimestru. Oficialii din Marea Britanie şi Statele Unite spun că stabilirea ratelor dobânzilor de către angajații Deutsche Bank din Londra și Frankfurt între 2005-2009 a fost deliberată.”
„UE triplează fondurile pentru patrulele pe mare în cazul crizei migraţiei”, titrează The Wall Street Journal.
„Uniunea Europeană a stabilit triplarea finanţării pentru patrule din Marea Mediterană și va trimite navele statelor membre pentru de a stopa numărul crescând de cazuri mortale în rândul imigranților din Africa ce încearcă să ajungă pe coastele europene.”
„Atena a făcut concesii în faţa creditorilor săi”, titrează Le Monde.
„Guvernul grec a propus vineri o serie de concesii privind reformele cerute de creditorii internaționali ai Atenei în schimbul unei noi finanțări. Într-o notă publicată pe blog cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Riga a Eurogrupului, ministrul de finanțe grec, Ianis Varoufakis a declarat că a fost de acord cu anumite condiții cerute de creditorii Atenei. "Divergențele actuale cu partenerii noștri nu sunt insurmontabile", spune el.”
„Un impact de 114 miliarde de dolari! Cum reacţionează marii jucători din industrie la prăbuşirea preţurilor petrolului”, citim în Business Insider.
„Cele mai mari companii de petrol și gaze fac diferite strategii pentru a face față recesiunii și își fac planuri de viitor. Fiecare strategie are riscurile sale și nu toate au succes. Ce companii vor ieşi întărite după o criză a petrolului și care se vor adânci şi mai mult din cauza deciziilor proaste? Există moduri diferite de a intra într-un ciclu. Cu prețul petrolului la jumătate din ceea ce a fost în 2014, veniturile sunt semnificativ mai mici pentru toată lumea. Ca urmare, industria petrolului a procedat la reduceri de cheltuieli de 114 miliarde dolari. Directori executivi din industria petrolieră caută soluţii pentru a aduce companiile lor pe creştere în următorii cinci sau zece ani.”