“Marea Britanie ar putea trimite trupe la sol în Libia”, titrează The Guardian, în pagina electronică.
“Marea Britanie nu exclude trimiterea de forţe militare în Libia dacă guvernul libian face o cerere în acest sens, însă orice desfăşurare de trupe are nevoie de aprobarea Parlamentului, a afirmat duminică ministrul de externe britanic, Philip Hammond. ''Nu ar avea sens să excludem nicio opţiune, pentru că niciodată nu ştii cum vor evolua lucrurile. Dar, dacă s-ar pune vreo întrebare legată de un posibil rol combatant al Marii Britanii, de orice formă – la sol, pe mare sau în aer – atunci cazul va merge la Camera Comunelor'', a declarat Hammond. Săptămâna trecută, Philip Hammond a transmis legislativului de la Londra că nu există intenţia de a trimite trupe combatante britanice în Libia, răspunzând astfel relatărilor din presă conform cărora forţe britanice acţionează deja pe teritoriul libian. Libia a fost cuprinsă de haos după înlăturarea de la putere, în 2011, a colonelului Muammar Gaddafi. ''Dacă Daesh – acronimul în arabă pentru gruparea Stat Islamic – s-ar instala în Libia şi ar căuta astfel să infiltreze terorişti în Europa, atunci asta ar fi o ameninţare pentru noi toţi'', avertizase şeful diplomaţiei britanice”, mai citim în The Guardian.
“Creşte rolul militar al SUA în Siria”, titrează The Wall Street Journal.
“Preşedintele american Barack Obama va anunţa luni trimiterea până la 250 de militari suplimentar în Siria, într-un discurs pe care îl va pronunţa la Hanovra, în nordul Germaniei, unde efectuează o vizită de două zile în finalul unui turneu mai amplu care a cuprins Marea Britanie şi Arabia Saudită. “Preşedintele Statelor Unite va anunţa luni că va autoriza trimiterea până la 250 de militari suplimentar în Siria”, a declarat agenţiei franceze de presă, sub rezerva anonimatului, un înalt responsabil american. Misiunea militarilor americani în Siria este de a consilia şi asista grupările rebele siriene şi forţele care luptă împotriva grupării jihadiste Statul Islamic. ISIS controlează vaste teritorii în Irak şi în Siria. Având în vedere fragilizarea actuală a armistiţiului în Siria, Obama a făcut apel duminică la restabilirea încetării focului şi a spus că a vorbit recent despre acest subiect cu omologul său rus Vladimir Putin. “Am vorbit cu preşedintele Putin la începutul săptămânii trecute într-o încercare de a asigura că putem restabili încetarea focului”, a declarat el într-o conferinţă de presă la Hanovra, unde a sosit duminică. Preşedintele american urmează să se alăture luni principalilor lideri europeni în cadrul unui minisummit consacrat în special combaterii Statului Islamic. Cel puţin 63 de civili au murit de vineri la Alep, fosta capitală economică a Siriei, în urma intensificării raidurilor şi tirurilor de artilerie după o perioadă de acalmie relativă ca urmare a armistiţiului iniţiat de SUA şi Rusia şi care a intrat în vigoare la 27 februarie.”
"Germania: Pre;edintele Barack Obama discută despre crizele din Europa cu ocazia unui mini-summit", scrie afp.com
"Barack Obama ţine luni în Germania un discurs aşteptat asupra relaţiilor transatlantice şi îi invită pe principalii lideri europeni la un mini-summit, într-un moment în care Washingtonul este îngrijorat de slăbirea Europei în faţa crizelor multiple. Preşedintele american încheie la Hanovra o vizită de două zile în Germania, ultima etapă a unui turneu care l-a purtat mai întâi în Arabia Saudită pentru a încerca să liniştească monarhiile de la Golful Persic, îngrijorate de destinderea raporturilor dintre Statele Unite şi Iran, iar apoi în Marea Britanie unde a avertizat în legătură cu ieşirea ţării din Uniunea Europeană. Fragilizarea Europei în faţa multiplelor provocări cu care se confruntă reprezintă o sursă de îngrijorare crescândă pentru administraţia de la Washington: în afară de eventualitatea unui Brexit – ieşirea Marii Britanii din UE, criza migratorie – care îşi are originea mai ales în conflictele din Siria şi Libia -, ameninţarea teroristă din partea organizaţiei jihadiste Statul Islamic, situaţia în continuare instabilă din Ucraina sau chiar lipsa unei relansări economice viguroase pe continent. Aceste teme vor fi abordate în discursul pe care Barack Obama intenţionează să îl ţină la sfârşitul dimineţii în cadrul Târgului industrial de la Hanovra, apoi cu prilejul unei reuniuni după-amiază cu gazda sa, cancelarul Angela Merkel, precum şi mai târziu cu şefii de guvern britanic, David Cameron, italian, Matteo Renzi, şi cu preşedintele francez, François Hollande. "Preşedintele va discuta despre progresele realizate în aceste domenii în ultimii ani şi va sublinia ce mai este de făcut pe viitor', a declarat un colaborator apropiat. Reuniunea celor cinci lideri a fost organizată la iniţiativa preşedintelui american, a subliniat anturajul acestuia. Aceasta are loc cu ocazia penultimei sale deplasări în Europa în calitate de şef de stat, înainte de summitul NATO din iulie de la Varşovia."
“Mult timp rivali, Ted Cruz şi John Kasich se aliază pentru a bloca nominalizarea lui Donald Trump din partea Partidului Republiucan“, titrează The New York Times.
“Senatorul Ted Cruz şi guvernatorul de Ohio, John Kasich au căzut de acord să se coordoneze în cadrul viitoarelor competiţii electorale primare, într-un ultim efort de a bloca nominalizarea republicană pentru presedintia SUA a lui Donald J. Trump.”
„În Serbia, victorie categorică a premierului Vucici”, scrie Le Monde.
“Premierul Aleksandar Vucic a obţinut duminică plebiscitul căutat în alegerile convocate pentru a continua fără piedici apropierea dintre Serbia şi Uniunea Europeană, respinsă de extrema dreaptă prezentă din nou în parlament. Acordându-i aproape jumătate din voturi – între 49% şi 52,6%, potrivit sondajelor – estimările din cursul serii au indicat fără echivoc victoria detaşată a lui Aleksandar Vucic şi SNS – Partidul Progresului, de centru-dreapta, care va obţine peste jumătate din cele 250 de locuri. Tribunul de extremă-dreapta Vojislav Seselj – Partidul Radical, SRS, va reveni în parlament. Cu 7,4% până la 8,1% din voturi, el se situează cu mult în urma lui Aleksandar Vucic, asemenea socialiştilor din SPS centru-stânga, a doua forţă a ţării – 11,1% până la 12,9%, al căror lider, Ivica Dacic, a vorbit despre un “tsunami politic Aleksandar Vucic”. Aceste rezultate reprezintă un sprijin puternic pentru democraţia noastră, reformele noastre şi integrarea europeană, oamenii au spus că nu vor să se întoarcă spre trecut, a comentat Aleksandar Vucic.”