“Trupele NATO ar trebui să fie staţionate permanent în Europa de Est, pentru a proteja zona faţă de potențialele mișcări agresive ale Rusiei, au declarat doi foști factori de decizie ai politicii din SUA într-un raport care ar putea spori tensiunile cu Moscova. Cu doar câteva săptămâni înaintea summitului NATO de la Varșovia, Nicholas Burns, fost ambasador al SUA pe Alianţa Nord-Atlantică și Gen. James Jones, fost comandant suprem al forţelor aliate în Europa, au cerut trupe permanente aeriene, maritime și la sol cu baze în ţările baltice, Polonia, România și Bulgaria. Țările NATO discută deja planuri de înființare a unor forțe de rotație de până la 4.000 de militari în Europa de Est. Marea Britanie a promis să conducă unul dintre batalioane și va trimite până la 700 de militari la Țările Baltice și Polonia. Germania, Canada și SUA vor conduce celelalte trei batalioane, în timp ce Franța este de așteptat să contribuie cu o companie de 250 de militari în compania condusă de Marea Britanie. Este de aşteptat ca miniștrii Apărării să semneze planurile la summit-ul cheie al NATO din 7 iulie. Mutarea mai multor trupe în Europa de Est satisface cererea unor de membri, cum ar fi Polonia. Într-un raport pentru Consiliului Atlantic, cei doi foști responsabili politici din SUA susțin ca această forță NATO să devină permanentă, câtă vreme Rusia își menține postura agresivă”, mai scrie The Guardian.
“Două rachete nord-coreene au căzut în Marea Japoniei”, scrie Le Monde.
„Ultimele două rachete lansate de Coreea de Nord au zburat peste Marea Japoniei unde ambele au căzut, potrivit informaţiilor iniţiale, a declarat un purtător de cuvânt al Pentagonului. Se presupune că ambele au fost rachete balistice Musudan cu rază medie, a adăugat comandantul Gary Ross într-un comunicat. Coreea de Nord a procedat la un nou test cu rachetă, lansată de pe coasta ei de est miercuri, a declarat Ministerul sud-coreean al Apărării. Un reprezentant al ministerului a afirmat că autorităţile nord-coreene au tras o rachetă, cu puţin timp înainte de ora locală 06.00 – 21.00 GMT, fără a preciza natura proiectilului. “Tirul pare să fi eşuat”, a indicat responsabilul ministerului, fără alte detalii. A doua rachetă lansată de Coreea de Nord miercuri a zburat aproximativ 400 km, a declarat la rândul ei armata sud-coreeană. Potrivit Statului Major Interarme sud-coreean, Coreea de Sud şi Statele Unite analizează atent lansarea. Coreea de Nord a încercat fără succes de patru ori în acest an să lanseze Musudan, care ar avea o rază de 2.500 la 4.000 de kilometri. Racheta ar putea ajunge în Coreea de Sud şi Japonia şi chiar în Insula Guam, unde se află o bază americană. Mai multe rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU interzic Coreii de Nord folosirea tehnologiei rachetelor. Cu toate acestea, Phenianul trage în mod regulat rachete cu rază scurtă care se prăbuşesc în Marea Japoniei, denumită de asemenea Marea de Est, aminteşte France Presse. Racheta Musudan, care a fost dezvăluită la o paradă militară la Phenian în 2010, nu a fost niciodată testată cu succes în zbor.”
“Dezbatere despre Brexit la TV: Ultima bătălie”, scrie Der Spiegel.
„Referendumul asupra menţinerii Regatului Unit în Uniunea Europeană pare să încline numărul intenţiilor de vot când spre susţinătorii pro-Brexit când spre cealaltă, cele două tabere fiind cvasiegale pe ultima linie dreaptă a campaniei, marcată prin uciderea deputatei Jo Cox. Ultimele sondaje de opinie anunţă un rezultat foarte strâns la capătul acestui scrutin hotărâtor pentru viitorul politic şi economic al Marii Britanii. Cele două tabere au încercat să-i convingă pe ultimii indecişi în cursul unei dezbateri marţi seara, pe Wembley Arena, în cadrul căreia s-au confruntat – în faţa a 6.000 de persoane – liderul adepţilor pro-Brexit, Boris Johnson, fost primar al Londrei şi succesorul său, Sadiq Khan. O anchetă de opinie a ORB pentru Daily Telegraph acorda luni un avans de două puncte susţinătorilor anti-Brexit, cu 49 % din intenţiile de vot. Institutul YouGov constatase, dimpotrivă, pentru Times, un uşor avantaj în favoarea taberei adverse, cu 44 %, faţă de 42 %. Sondajele au fost realizate în mare parte după uciderea joi cu lovituri de cuţit şi cu focuri de armă a ferventei opozante faţă de Brexit, Jo Cox, pe care parlamentul britanic a omagiat-o luni. Primul ministru David Cameron a lansat un apel la uniune “împotriva urii care a ucis-o” pe deputată. Unul dintre susţinătorii proeminenţi ai taberei Brexit, Nigel Farage, şeful partidului eurofob UKIP, i-a acuzat pe David Cameron şi tabăra menţinerii Marii Britanii în UE că instrumentalizează uciderea deputatei pro-UE. Fostul primar al Londrei, Boris Johnson, i-a chemat pe britanici să schimbe cursul istoriei europene, în editorialul său săptămânal publicat în Daily Telegraph. Susţinătorii menţinerii au primit sprijin şi din partea a 10 laureaţi ai premiului Nobel pentru economie, care – într-o scrisoare adresată cotidianului The Guardian – au avertizat că un Brexit ar fragiliza economia britanică pe durata unor ani numeroşi. În acelaşi jurnal, miliardarul american George Soros a prezis o “vinere neagră” în caz de Brexit, anticipând o devalorizare cu cel puţin 15 % a lirei sterline.”
“Într-un fel sau altul, votul pentru Brexit va altera Europa”, titrează The Wall Street Journal.
“În cazul în care Regatul Unit decide la referendumul de joi să părăsească Uniunea Europeană, acest fapt ar scutura bazele politice ale Blocului European. Dar chiar dacă Marea Britanie rămâne, UE nu va mai fi niciodată la fel. O decizie de a părăsi Europa, ceea ce ar constitui o premieră, ar adânci criza cu care se confruntă un continent ce se luptă deja cu slăbiciune economică, problemele legate de datorii, o migrație pe scară largă și cu creștere instabilităţii geopolitică în sudul continentului.”
“Cum să reacționezi atunci când un potenţial terorist nu a încălcat încă nicio lege?”, titrează The New York Times.
“Oficiali însărcinaţi cu aplicarea legii nu îşi dau seama caută soluţii cum cel mai bine să-i anihileze pe atacatori porecum trăgătorul din Orlando și omul care a ucis cu un cuţit un cuplu din Franţa, bărbatul asasinat fiind poliţist. Ei păreau în mod clar să-şi construiască existenţa pe acte violente, dar au evitat liniile de trecere legale, care ar fi putut atrage atenţia autorităților înainte de a fi prea târziu.”
