„Buldozere care zac abandonate pe străzile orașului. Chirurgi epuizaţi care operează în noapte. Iar departamentele de poliţie funcţionează pe avarie. Grecia aproape de faliment ia măsuri disperate pentru a face rost de bani. În absența unui acord de ultim moment cu creditorii săi, Atena va rămâne fără bani la începutul lunii viitoare. Acum două săptămâni, Grecia aproape că a amânat o plată de 750 de milioane de euro, datorie la Fondul Monetar Internațional. Pentru restul acestei luni, Grecia ar trebui să poată să acopere deficitele de numerar zilnice de aproximativ 100 de milioane de euro, spun miniștrii guvernului. Incepand cu 5 iunie însă, aceste deficite vor crește brusc la aproximativ 400 de milioane de euro, iar vin alte obligaţii către FMI. Acestea se vor dubla la 8 şi 9 iunie. "În acel moment, totul s-a terminat", a declarat un inalt oficial din finanţe grec. Ministrul de Interne, Nikos Voutsis, a spus duminică că nu vor fi bani destui pentru a face plăţile către FMI dacă nu se va semna un acord cu creditorii până la 5 iunie. Într-o societate care a trăit pe generozitatea guvernului de zeci de ani, criza de numerar are un impact zguduitor. Universitati, spitale și municipalități se luptă pentru a furniza servicii de bază, iar aparat de securitate subfinanţat al țării pierde lupta în faţa afluxului de imigranți ilegali. De fapt, spun analistii, Grecia este funcționează deja ca un stat falimentar. Apelul guvernului de a se conserva fondurile a dus la măsuri fără precedent. Toate ambasadele și consulatele – ca şi municipiile din întreaga țară – trebuie să trimită fondurile excedentare la Atena. Spitalele și școlile se confruntă cu ordine stricte să nu angajeze medici și profesori. Funcționarii din securitatea națională se plâng că sunt sub o presiune intensă pentru a păstra misiunile aeriene și maritime la un nivel minim, într-un moment în care imigranți din Africa și Orientul Mijlociu se grabesc spre țărmurile Greciei”, mai scrie New York Times.
„Premierul grec convoacă o întrunire de urgenţă a echipei sale de negociere”, citim în pagina electronică a publicaţiei The Guardian.
„Jocul cu mize politice referitor la situaţia periculoasă a Grecia s-a intensificat luni, după ce premierul Alexis Tsipras a convocat o întâlnire de urgență a echipei sale de negociere politică în urma unui avertismentului serios în privinţa incapacităţii de plată a Atenei. Pe fondul temerilor privind un colaps financiar, Tsipras şi-a instruit funcționarii să acționeze rapid pentru ca Executivul său să dezamorseze tensiunile, spunând că va face tot posibilul pentru a-şi onora datoriile – chiar dacă nu a reușit să dezvăluie cum va face acest lucru – şi va găsi găsi bani pentru a plăti 1.6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional luna viitoare. Echipele de negociere sunt pregătite pentru a relua discuțiile marţi la Bruxelles.”
„Raport: Doi cei mai importanţi politicieni germani sunt divizaţi în privinţa ieşirii Greciei din zona euro”, scrie portalul de ştiri Business Insider.
„Cu Grecia blocată în discuții de salvare cu creditorii săi internaționali, există doar doi politicieni germani cărora li se dă o atenţie deosebită – ministrul de Finanțe Wolfgang Schaeuble și, bineînțeles, cancelarul Angela Merkel. Dar se pare că este o ruptură între cele două personaje în privinţa abordării situației din Grecia. Potrivit ziarului german Die Welt, Merkel este dispusă să ia în considerare ideea unui Grexit. Schaeuble, pe de altă parte, vede acceptarea unei posibile ieşiri a Greciei din zona euro ca un instrument de negociere important pentru Germania si restul Eurozonei.”
„Stânga la putere în Grecia, divizată în privinţa termenilor creanței ţării”, titrează The Wall Street Journal. „O facțiune a Syriza se declară în favoarea unei suspendări a plăţilor datoriilor și a unei ieșiri a ţării din zona euro, mai degrabă decât înghițirea reducerilor de pensii și alte măsuri solicitate de creditori.”
„Alegătorii spanioli întorc spatele parveniților politici”, mai scrie Wall Street Journal.
„Mai multe partide au distrus aşteptările conservatorilor la putere în oraşele şi regiunile din întreaga Spanie, aducând în atenţie perspectiva că alegătorii ar putea contracara ideea realegerii prim-ministrului Mariano Rajoy mai târziu în acest an.”
„SUA, Irakul şi Iranul se acuză reciproc pentru eşecul luptei contra Statului Islamic”, citim în Le Monde.
„Casa Albă a încercat, luni să îndulcească tonul cu Bagdadul, după ce duminică Secretarul american al Apărării a acuzat armatei irakiană că nu a contracarat Statul Islamic atunci când jihadiştii au pus mâna pe oraşul strategic Ramadi. Ashton Carter a declarat la CNN că armata irakiană „nu a arătat o voinţă de a lupta”. Confruntat cu o controversă, vicepreședintele american Joe Biden i-a telefonat prim-ministrului irakian Haider Al-Abadi pentru a lăuda armata irakiană, recunoscând "curajul și sacrificiul enorm trupelor irakiene în lupta căntra grupării jihadiste, potrivit Casei Albe. Biden a reiterat de asemenea "sprijinul Statelor Unite pentru lupta guvernului irakian" împotriva Statului Islamic. Pe de altă parte, însă generalul iranian Ghasem Soleimani, comandant al forței de elită Al Qods implicată în luptele din Irak a spus luni că Statele Unite și toate celelalte puteri au eșuat în strategia lor împotriva ISIS, iar în acest moment doar Iranul lupta efectiv împotriva jihadiştilor. General Soleimani a adăugat că Iranul trebuie să sprijine țărilor expuse Statului Islamic, inclusiv Siria, unde forțele iraniene susțin de patru ani regimului lui Bashar al-Assad. Prim-ministrul britanic David Cameron și președintele rus Vladimir Putin s-au declarat în favoarea reluării negocierile de pace cu din Siria. Negocierile anterioare nu au reușit să oprească războiul civil care s-a soldat cu moartea a 220.000 de persoane în 4 ani de conflict.”
„Exerciţii militare: Rusia lansează manevre în Urali, armatele europene se antrenează la Cercul Arctic”, titrează publicaţia Der Spiegel.
„Vladimir Putin a ordonat manevre militare neanunțate în Urali. La exerciţii participă 12.000 de militari. În același timp, Germania și alte opt țări europene au lansat un exercițiu la scară largă în Finlanda, Suedia și Norvegia.”
