“Cel putin 34 persoane au fost ucise şi peste 130 rănite în 3 explozii. Două dintre ele s-au produs în zona de check-in a aeroportului din Bruxelles. Una dintre explozii a avut loc la biroul companiei aeriene American Airlines. Primele imagini de la faţa locului arată o zona devastată de explozii și oameni care fugeau. Aeroportul Zaventem a fost evacuat, circulația trenurilor spre aeroport a fost oprită. O altă explozie a avut loc la staţia Maelbeek, în subteran şi s-a soldat cu moartea a cel puţin 15 oameni. Aeroportul din Bruxelles a fost închis şi cursele au fost deviate. Transportul public în capitala Belgiei a fost suspendat, iar cetăţenii capitalei au fost sfatuiţi să ramana în case”, mai scrie Der Spiegel.
Atentat la Bruxelles! Iohannis: Suntem îngroziţi de exploziile de la Bruxelles
Atentat la Bruxelles: Belgia a trecut la nivelul maxim de alertă teroristă
Atentat la Bruxelles! Cursa Tarom Bucureşti Bruxelles, redirecţionată spre Amsterdam
Atentat la Bruxelles! EXCLUSIV: TAROM anulează toate zborurile Bucureşti-Bruxelles
“Belgia este în alertă sporită de teama unor atacuri teroriste, după capturarea lui Abdeslam”, scrie afp.com
“Belgia este în stare de alertă sporită pentru a dejuca eventuale atacuri de răzbunare, după capturarea teroristului Salah Abdeslam, suspectat că ar fi creierul atentatelor din noiembrie de la Paris, soldate cu 130 de morţi, printre care doi români. “Ştim că oprirea unei celule poate împinge alte celule să acţioneze. Suntem conştienţi de acest lucru”, a declarat ministrul belgian de Interne, Jan Jambon, pentru postul public de radio din Belgia. Ca singurul presupus participant la atentatele de la Paris prins în viaţă, Abdeslam este considerat de anchetatori o sursă majoră de informaţii privind restul celor implicaţi – de la reţele de susţinere, la finanţatori. De asmenea, autorităţile vor încerca să afle dacă sunt planificate noi atacuri. Anterior, ministrul Belgian de Externe, Didier Reynders a declarat că este posibil ca Abdeslam să fi complotat pentru a lansa şi alte acte teroriste, după descoperirea unor arme în cartierul Forest din Bruxelles. Jambom a precizat că nu poate confirma această ipoteză, dar a subliniat că este o posibilitate”.
“Atac contra misiunii UE în Mali, un atacator a fost ucis”, scrie Le Monde.
“Un bărbat înarmat a fost ucis şi doi suspecţi au fost arestaţi într-un atac luni seară asupra cartierului general al operaţiunii de antrenament militar a Uniunii Europene în capitala statului Mali, Bamako, a anunţat ministrul de Interne al acestei ţări din Africa de Vest. Un hotel din Bamako transformat în baza misiunii Uniunii Europene care antrenează armata din Mali – EUTM Mali a fost vizat luni seară de un atac, ai cărui autori au fost respinşi şi unul dintre ei "neutralizat". "Patru bărbaţi au încercat să forţeze barajul nostru trăgând", a declarat o sursă din cadrul EUTM. "Unul dintre cei patru atacatori a fost neutralizat, ceilalţi trei sunt căutaţi", a adăugat această sursă, fără a preciza dacă atacatorul neutralizat este mort. Tirurile auzite în timpul serii au încetat înainte de ora locală 20.00, potrivit martorilor. Azalai Hotels, care gestionează Hotel Nord-Sud, a postat de asemenea pe Twitter un anunţ că atacatorii au fost respinşi şi clădirea a fost securizată. Hotelul, rechiziţionat de misiunea de antrenament europeană, este situat în cartierul ACI 2000, în apropierea hotelului de lux Radisson Blu care a fost lovit la 20 noiembrie de un atentat jihadist ce a făcut 20 de morţi, pe lângă cei doi atacatori.”
“Obama, sub presiune pentru a critica violarea drepturilor omului în Cuba”, citim în pagina electronică a publicaţiei The Guardian.
“Barack Obama a salutat luni la Havana o "nouă zi" în relaţiile dintre Statele Unite şi Cuba, recunoscând în acelaşi timp că "diferenţe" reale rămân între cele două ţări. Viitorul Cubei "va fi decis de cubanezi", a insistat preşedintele SUA în a doua zi a vizitei sale istorice în capitala Cubei. Cu toate acestea, a subliniat el, Washingtonul va continua să aibă cu autorităţile cubaneze "discuţii sincere" asupra subiectelor care deranjează. "Am avut o discuţie bună pe teme de democraţie şi drepturi ale omului", a asigurat Obama, după o întâlnire cu omologul său cubanez Raul Castro la Palatul Revoluţiei din Havana, un simbol puternic al luptei împotriva "imperialismului american". "Sper că vizita mea aici arată modul în care suntem gata să începem un nou capitol în relaţiile cubano-americane", a insistat el. Salutând "spiritul de deschidere" al omologului său cubanez, Obama a asistat, cu toate acestea, vizibil surprins, la răspunsurile mânioase ale acestuia din urmă când un jurnalist american l-a întrebat despre prizonierii politici. Pe de altă parte, Casa Albă a anunţat că preşedintele Barack Obama nu se va întâlni cu fostul preşedinte cubanez Fidel Castro. Zvonuri despre o posibilă întâlnire cu Lider Maximo, care a renunţat la putere acum un deceniu din cauza problemelor de sănătate, au început să circule din nou după difuzarea unui interviu acordat de Obama canalului ABC în care el nu exclude să-l întâlnească într-o zi. "Dacă starea de sănătate îi permite, l-aş putea întâlni, aş fi fericit să-l întâlnesc, pentru a închide acest capitol al Războiului Rece", a explicat Obama. Întrebat la scurt timp după această declaraţie, Ben Rhodes, consilierul preşedintelui american, a asigurat că Obama a vorbit "la modul general". "Nu avem prevăzută o întâlnire cu Fidel Castro în această deplasare", a spus Rhodes, precizând că nici Washingtonul şi nici Havana nu au evocat o astfel de posibilitate în timpul pregătirii acestei vizite istorice, prima a unui preşedinte american în exerciţiu în insulă după 88 de ani.”
“Trump sugerează diminuarea rolului SUA în NATO, ar recunoaşte Ierusalimul drept capitala Israelului, ţară cu care promite legături puternice. Trump denunţă acordul cu Iranul”, titrează The New York Times.
“Donald Trump, favorit la nominalizarea republicană pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie în Statele Unite, a sugerat luni diminuarea rolului Washingtonului în alianţa militară NATO. "Cu siguranţă că nu ne mai putem permite acest lucru", a declarat Trump într-un interviu. "NATO ne costă o avere şi da, protejăm Europa cu NATO, dar cheltuim o grămadă de bani", a adăugat el. Într-un interviu acordat CNN, Trump a clarificat că el ar "menţine NATO", dar să plătească mai puţin. SUA au reprezentat 72% din totalul cheltuielilor de apărare ale NATO anul trecut. Ţările NATO s-au angajat să-şi crească cheltuielile militare cu 2% din PIB, dar numai cinci state membre îndeplinesc în prezent acest obiectiv: Marea Britanie, Estonia, Grecia, Polonia şi SUA. Într-o serie de dezbateri republicane, Trump a deplâns în mod repetat că SUA joacă un rol supradimensionat în apărare la nivel mondial, inclusiv în Coreea de Sud, Japonia şi Orientul Mijlociu. Printre altele, miliardarul Donald Trump a declarat că dacă va fi ales preşedinte al Statelor Unite, va recunoaşte Ierusalimul drept capitala Israelului şi va transfera ambasada SUA în Oraşul Sfânt. "Răspunsul este da, aş face acest lucru… rapid", a spus Trump întrebat la CNN dacă ar recunoaşte Ierusalimul drept capitala Israelului şi ar muta cancelaria de la Tel Aviv la Ierusalim. "Nimeni nu este mai pro-Israel decât mine. Noi trebuie să protejăm Israelul", a declarat Trump la CNN, pledând, la fel ca toate administraţiile americane succesive, pentru "un acord între israelieni şi palestinieni" spre o soluţie a două state. Dacă va fi ales preşedinte al Statelor Unite, miliardarul Donald Trump va abroga acordul "catastrofal" încheiat în iulie între marile puteri şi Iran asupra programului său nuclear, s-a angajat luni favoritul republican pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite, promiţând de asemenea legături puternice cu Israelul, în faţa unui grup de presiune pro-israelian. "Prioritatea mea numărul unu este de a desfiinţa acordul catastrofal cu Iranul", a afirmat Trump la convenţia anuală a grupului de presiune evreiesc american favorabil Israelului AIPAC, în faţa căruia s-au exprimat şi alţi candidaţi la alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie. "Acest acord este un dezastru pentru America, Israel şi întreg Orientul Mijlociu", a insistat Trump, criticându-l pe preşedintele Barack Obama pentru "probabil cel mai rău lucru care s-a întâmplat vreodată Israelului". Preşedintele Obama şi ministrul său de externe John Kerry sunt arhitecţii acordului istoric cu Iranul din 14 iulie 2015 asupra controlului programului nuclear controversat al Teheranului în schimbul ridicării de sancţiuni.”
