„În 1981 şi de fapt de-a lungul anilor 1980, România era cea mai deprimantă, retrogradă ţară dintre membrele Pactului de la Varşovia. Era săracă, avea un nivel al totalitarismului mult mai profund decât cel întâlnit în celelalte ţări, fie că vorbim despre Bulgaria, Polonia, sau orice altă ţară. România era cu mult în urmă. Totuşi, în 2013, 2014, 2015 am constatat că România se descurcă surprinzător de bine. De fapt, cred că sistemul politic e mai sănătos decât cel din Polonia, mai sănătos decât cel din Ungaria, mai sănătos decât cel din Bulgaria. E greu să găseşti o fostă ţară membră a Pactului de la Varşovia în care politica şi economia să fie la un nivel atât de bun ca în România. Rata creşterii economice a României este la un nivel ridicat în comparaţie cu cele din restul Europei", susţine Kaplan. El a precizat că este conştient de faptul că românii se plâng în continuare de faptul că sunt lucruri care nu merg bine şi că încă există corupţie. "Dar ideea e că românii se concentrează asupra lucrurilor importante. S-au săturat de corupţie. Acesta e un lucru bun, nu e un lucru rău. Au un preşedinte care nici măcar nu e etnic român, e etnic sas. Acesta e un lucru bun, pentru că arată că populaţia nu mai gândeşte în termeni etnici, gândeşte în termeni universali, caută o conducere necoruptă, stabilă, tehnocrată, modernă. Populaţia asta cere şi treptat asta obţine", subliniază analistul american. Kaplan consideră că România şi Statele Unite "sunt mai apropiate acum decât ar putea spera cineva" iar această apropiere este dată şi de faptul că "România e o ţară din Europa Centrală şi de Est care nu are un partid pro-rus, o facţiune pro-rusă". "Românii sunt orientaţi către vest, vor un guvern pro-occidental şi sunt aliaţi naturali ai Statelor Unite. Mai ales de când Polonia a început să treacă prin nişte momente mai dificile pe plan intern, pe plan politic, cred că americanii şi românii, din punct de vedere diplomatic şi strategic, au o viziune similară la un nivel care nu poate fi contestat. E greu să ajungi la o relaţie mai apropiată decât aceasta. Desigur, daţi-mi voie să adaug, România ar vrea ca administraţia Obama să facă mai multe, evident, ar vrea o politică externă americană mai puternică faţă de Europa Centrală şi de Est, vizavi de Rusia. Prin urmare, România nu va obţine tot ce vrea, dar având în vedere haosul şi realităţile istoriei, cred că relaţia româno-americană este foarte sănătoasă", afirmă Kaplan. Interviul integral acordat AGERPRES de către Robert D. Kaplan va fi difuzat marţi 9 februarie.
„Angela Merkel și Francois Hollande reafirmă o "linie comună" în privinţa refugiaților”, scrie Le Monde.
“Preşedintele Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au participat la un dineu informal la Strasbourg, în timpul căruia au afişat o "linie comună" asupra dosarelor refugiaţilor în Europa şi "Brexit"-ului britanic, potrivit unor surse din anturajul şefului statului francez. Dineul, la invitaţia preşedintelui Parlamentului European Martin Schulz, a fost precedat de o întâlnire de o oră şi jumătate între Hollande şi dna Merkel. Cei doi lideri au discutat despre situaţia din Siria, în special la Alep unde ofensiva trupelor regimului de la Damasc este în curs de desfăşurare, exprimând "o puternică preocupare comună". Ei au fost "total de acord" asupra modului de a reduce fluxul de refugiaţi şi de a face din punerea în aplicare a planului de acţiune al UE o "prioritate". Asupra dosarului "Brexit", Francois Hollande şi Angela Merkel au făcut o "evaluare comună a proiectului de acord cu Regatul Unit în perspectiva viitorului consiliu european" la 18 şi 19 februarie, pentru a evita ieşirea din UE a acestei ţări, au adăugat sursele din anturajul şefului statului francez. Ei au abordat de asemenea subiecte de actualitate, mai ales "crizele" europene şi ascensiunea populismului în Europa, potrivit unor surse din anturajul preşedintelui Parlamentului European.”
“O navă sud-coreeană a tras focuri de avertisment în direcţia unei nave de patrulare nord-coreană”, titrează The Guardian.
“O barcă de patrulare nord-coreeană a trecut în apele sud-coreene luni dimineaţă şi s-a retras după
ce marina sud-coreeană a tras focuri de avertizare, a anunţat un responsabil militar sud-coreean. Incursiunea a avut loc pe fondul tensiunilor în creştere în Peninsula Coreea, la o zi după ce Coreea de Nord a tras o rachetă cu rază lungă de acţiune transportând un satelit în spaţiu, o lansare considerată de Coreea de Sud şi alte ţări drept un test de rachetă deghizat. Barca de patrulare a trecut Linia de Limită a Nordului, pe care Coreea de Nord nu o recunoaşte, în Marea Galbenă spre vestul peninsulei, la ora locală 6.55, 23,55 ora României, în apropierea Insulei Socheongdo, a declarat responsabilul. Agenţia sud-coreeană de presă Yonhap a declarat că barca de patrulare a traversat în ciuda mesajelor de avertizare ale marinei sud-coreene şi s-a retras după cinci focuri de avertisment trase cu un pistol, trecând înapoi NLL după aproximativ 20 de minute. Coreea de Nord a refuzat sa recunoască aşa-numita Linie de Limită a Nordului stabilită la sfârşitul Războiului din Coreea – 1950-1953 – şi s-a dedat la provocări frecvente cu intruziuni de nave, iar mai recent trăgând focuri de artilerie peste linie.”
“China îndeamnă la echilibru, ca răspuns la îndrăzneala Coreei de Nord”, titrează The New York Times.
„Atunci când veteranul diplomat chinez Wu Dawei a plecat în Coreea de Nord săptămâna trecută, probabil că știa că a fost trimis într-o misiune imposibilă: accea de a-l convinge pe tânărul lider al ţării, Kim Jong-un, să renunţe la amenințarea sa de a lansa o rachetă, ca parte a încercărilor sale de a dezvolta tehnologii de rachete balistice. Nu numai că liderul Kim ignoră rugămințile Chinei, trimiţându-l pe Wu acasă cu mâna goală. Ci a procedat la lansare în mod categoric, făcând testul o zi mai devreme decât era așteptat, astfel încât acest test s-a suprapus pe una dintre cele mai importante sărbători din China, în ajunul Anului Nou Lunar. Nu este clar cum președinte chinez Xi Jinping va tolera ceea ce unii analiști numesc umilirea țării sale de către capriciosul Kim. Dar nu sunt semne imediate că Beijingul va schimba cursul radical și îşi va întoarce faţa de la aliatul său tradițional. Consiliul de Securitate al ONU "a condamnat ferm lansarea" unei rachete de către Coreea de Nord, într-o declaraţie unanimă adoptată la sfârşitul unor consultări cu uşile închise. Consiliul se angajează "să adopte rapid o nouă rezoluţie" la care lucrează de câteva săptămâni, pentru a creşte sancţiunile împotriva Phenianului ca răspuns la acest tir şi la ultimul test nuclear nord-coreean din 6 ianuarie. Şi UE a denunţat o încălcare gravă a obligaţiilor internaţionale ale Coreei de Nord, după testul cu rachetă. Serviciile de Informaţii din Coreea de Sud – NIS au anunţat că vecinul din Nord pregăteşte un al cincilea test nuclear, la o lună după ce Coreea de Nord a anunţat că a testat cu succes o bombă cu hidrogen pe teritoriul său. Anunţul serviciilor secrete de la Seul survine la doar câteva ore după ce Phenianul a lansat un satelit în spaţiu, acţiune care a atras condamnări din partea comunităţii internaţionale care consideră lansarea de duminică dimineaţă drept un test cu rachete balistice. Coreea de Nord intenţionează să continue să lanseze rachete care transportă sateliţi în spaţiu, a relatat agenţia rusă de presă Interfax, care citează un comunicat difuzat duminică de Ambasada nord-coreeană la Moscova. "Agenţia de stat pentru explorarea spaţiului, urmând politica Partidului Muncitoresc din Coreea de a acorda prioritate ştiinţei şi tehnologiei, va continua să lanseze mai mulţi sateliţi artificiali", se menţionează în comunicatul de presă al Ambasadei nord-coreene. Coreea de Nord a anunţat duminică plasarea cu succes pe orbită a unui satelit după o lansare cu rachetă, considerat de fapt un test balistic şi condamnat de comunitatea internaţională.”
“Tensiunile turcilor cu luptătorii kurzi din Siria afectează legăturile dintre Ankara şi SUA”, titrează The Wall Street Journal.
“Ostilitatea în creştere a Turciei faţă de unul dintre cei mai eficienţi aliați ai Americii în lupta împotriva luptătorilor Statului Islamic – kurzii sirieni – subminează eforturile de intensificare a luptei împotriva grupului extremist, spun oficialii americani. Tensiunile și incertitudinile pe care acestea de determină în relaţiile dintre SUA şi Turcia au ieşit la suprafață atunci când vicepreședintele american Joe Biden a zburat la Istanbul, la sfârșitul lunii trecute pentru a discuta cu liderii turci despre campanie.”
