“Bill Gates, cofondator al companiei Microsoft, continuă să fie, pentru al treilea an consecutiv, cel mai bogat om din lume, potrivit topului revistei Forbes difuzat marţi. Demn de menţionat este faptul că numărul miliardarilor a scăzut uşor în acest an la nivel global. Bill Gates, care s-a aflat pe această poziţie de 17 ori în ultimii 22 de ani, este posesorul a 75 de miliarde de dolari, susţine publicaţia care va apărea în versiune tipărită la 21 martie. Locul al doilea al clasamentului este ocupat de magnatul industriei textile din Spania, Amancio Ortega, fondator al mărcii Zara, acţionar majoritar al firmei Inditex, căruia i se atribuie o avere de 67 de miliarde de dolari, cu 2,5 miliarde mai mult decât în 2015. El este urmat de omul de afaceri american Warren Buffet, cu 60,8 miliarde de dolari, care s-a aflat şi anul trecut pe poziţia a treia. Mexicanul Carlos Slim însă a coborât două poziţii prin comparaţie cu 2015 şi a ajuns pe locul al patrulea, având în vedere că a pierdut 27, 1 miliarde de dolari şi a rămas doar cu 50 de miliarde de dolari. În 2016, lista miliardarilor cuprinde 1.810 persoane, cu 16 mai puţin decât în urmă cu un an. Împreună, toţi aceştia au o avere de aproximativ 6.480 de miliarde de dolari, în scădere cu 570 de miliarde prin comparaţie cu anul anterior. La numai 31 de ani, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, este miliardarul ale cărui afaceri au mers cel mai bine în 2016, astfel încât averea lui a crescut cu 11,2 miliarde dolari, totalizând în prezent 44,6 de miliarde de dolari. El a urcat pe poziţia a şasea. O evoluţie spectaculoasă a avut şi Jeff Bezos, de la firma Amazon, care de pe pe locul al 15-lea a ajuns cel de-al cincilea, cu o avere de 45,2 miliarde de dolari. Cel mai tânăr miliardar din topul anului 2016 este o femeie, norvegianca Alexandra Andresen, de numai 19 ani, cu o avere moştenită de 1,2 miliarde de dolari. Ea este urmată în clasamentul superbogaţilor tineri de sora ei Katharina, de 20 de ani”, mai citim în independent.co.uk
“Hillary Clinton şi Donald Trump au dominat Super Tuesday”, scrie Le Monde.
“Democrata Hillary Clinton şi miliardarul republican Donald Trump dominau "Super Tuesday" la jumătatea drumului după ce au câştigat respectiv şase şi cinci state, luând o opţiune serioasă în vederea învestiturii partidelor lor pentru alegerile prezidenţiale din SUA din noiembrie. Magnatul imobiliar Donald Trump şi-a confirmat statutul de favorit al taberei republicane, câştigând în cinci state unde mass-media americane au anunţat învingătorii, lăsând totuşi concurentului său Ted Cruz foarte importantul stat Texas, unde acesta este senator. Texas, cel mai mare lot din această zi de "Super Tuesday" cu 155 de delegaţi în joc în tabăra republicană, este o victorie importantă pentru Ted Cruz, care a câştigat de asemenea în statul Oklahoma. Dar Donald Trump conduce în cursa pentru nominalizarea republicană după ce a câştigat în Georgia, Virginia, Alabama, Massachusetts şi Tennessee, în plus faţă de cele trei state unde a obţinut deja victoria înaintea acestei zile a alegerilor. În tabăra democrată, Hillary Clinton a câştigat alegerile primare în Arkansas, Alabama, Tennessee, Georgia, Virginia şi Texas, potrivit previziunilor televiziunilor din SUA după închiderea secţiilor de votare în aceste state marţi seară. La jumătatea maratonului electoral din cadrul "super-marţi", în care 12 state trebuie să se pronunţe, contracandidatul ei democrat Bernie Sanders s-a impus, deloc surprinzător, în Vermont, unde este senator, dar şi în Oklahoma. În "Super Tuesday", pe parcursul acestei singure zile, o cincime din delegaţii republicani şi un sfert din delegaţii democraţi vor fi atribuiţi.”
„Criza refugiaților: Liderii europeni cer sprijin de urgență pentru Grecia”, titrează The Guardian.
„Grecia a prezentat Uniunii Europene un plan de urgenţă pentru a organiza găzduirea a 100.000 de refugiaţi pe teritoriul său în condiţiile în care un număr tot mai mare de migranţi rămân blocaţi în ţară, a anunţat marţi guvernul elen. “Nu putem face faţă tuturor refugiaţilor care sosesc şi am prezentat un plan de urgenţă Comisiei Europene pentru găzduirea a 100.000 de refugiaţi”, a declarat Olga Gerovassili, purtătoarea de cuvânt a guvernului elen, în cadrul unei conferinţe de presă. În cadrul acestui plan, Grecia va avea nevoie de 480 de milioane de euro, a declarat oficialul grec, menţionând că în ţară se află în prezent 23.000 de refugiaţi şi migranţi. Grecia prevăzuse până acum să primească între 50.000 şi 70.000 de migranţi. Luni, Comisia Europeană a afirmat că “este pe cale să elaboreze un plan de urgenţă pentru a ajuta Grecia” precum şi alte ţări din Europa de Vest cu scopul de “a evita o posibilă criză umanitară”. Săptămâna trecută, preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, în cadrul unei întâlniri cu premierul grec Alexis Tsipras la Bruxelles, a menţionat o sumă de circa 500 de milioane de euro în acest scop. Din cauza restricţiilor impuse săptămâna trecută de numeroase ţări europene şi balcanice privind numărul migranţilor autorizaţi să traverseze graniţa Greciei cu Macedonia, mii de refugiaţi, în principal sirieni, irakieni şi afgani, sunt blocaţi în Grecia. Mai mult de 7.000 de persoane se aflau marţi la Idomeni, la frontiera Greciei cu Macedonia, după ce aceasta din urmă a limitat foarte mult numărul de migranţi care pot intra pe teritoriul său în ultimele zile.”
“SUA: Poliţia nu poate oblige compania Apple să debloncheze un iPhone”, titrează The Wall Street Journal.
“Un judecător din New York a decis luni că poliţia şi-a depăşit autoritatea cerând companiei Apple să ajute la deblocarea unui iPhone care a aparţinut unui bărbat suspectat de trafic cu droguri. Această decizie, care dă dreptate Apple, survine în timp ce gigantul informatic este angajat într-o dispută foarte mediatizată cu autorităţile americane. Acestea au dorit asistenţă pentru a debloca iPhone-ul unuia dintre autorii atacului de la San Bernardino comis de către un cuplu de musulmani radicalizaţi şi care s-a soldat cu 14 morţi la începutul lunii decembrie. Decizia emisă luni vizează un caz diferit, dar în care poliţia a depus o cerere identică pentru a avea acces la datele din iPhone-ul unui suspect. Numai proprietarul acestor telefoane considerate inviolabile are cheia de criptare, iar Apple are reticenţe în crearea unui software care ar oferi acces la datele clienţilor săi, chiar dacă solicitarea vine din partea justiţiei americane. “În final, întrebarea la care trebuie să se răspundă în acest caz şi în alte dosare identice din ţară nu este dacă guvernul ar trebui să poată constrânge Apple să ajute la deblocarea unui aparat, ci dacă legea All Writs Act permite soluţionarea acestui caz şi a altora de acelaşi tip care vor urma. Concluzionez că nu este cazul”, a menţionat judecătorul James Orenstein în decizia sa de 50 de pagini. În acest caz, FBI şi autorităţile antidrog doresc ca Apple să le ajute să aibă acces la telefonul unui presupus traficant de metamfetamine, aparat care a fost confiscat în 2014, potrivit documentelor justiţiei. Judecătorul Orenstein a refuzat să dea curs solicitării autorităţilor, apreciind că aceasta contravine principiilor constituţionale şi că acest subiect trebuie examinat de Congresul SUA.”
