“Acordul ruso-saudit de a îngheţa producţia de petrol vine ca un avertisment”, titrează The Wall Street Journal.
“Arabia Saudită și Rusia, cei mai mari exportatori de petrol din lume, au anunţat marți că vor opri producția, iar alți producători majori le-au urmat exemplul, dar prețurile au scăzut oricum, investitorii cerând mai multe acțiuni concrete pentru a reduce suprasaturarea globală. Arabia Saudită, Rusia, Venezuela şi Qatar au ajuns marţi la un acord privind "îngheţarea" producţiei de petrol la nivelurile din ianuarie, a anunţat ministrul Energiei şi Industriei din Qatar, Mohamed Saleh al-Sada, preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol. Al-Sada a adăugat că este vorba despre o măsură de care nu vor beneficia numai ţările producătoare şi exportatorii de petrol ci şi economia globală. El şi-a exprimat speranţa ca şi celelalte ţări producătoare, fie că sunt sau nu membre OPEC, să adere la accesată iniţiativă. În acest sens, oficialul din Qatar a anunţat că va conduce o viitoare rundă de contacte cu alte ţări, precum Iran şi Irak. În ultimul său raport, din 10 februarie, OPEC menţiona că producţia de petrol în interiorul organizaţiei a crescut în ianuarie cu 131.000 barili pe zi. Preţul barilului de petrol de referinţă în OPEC se menţine la cele mai reduse niveluri din ultimii peste 12 ani, din cauza excesului de ofertă de pe piaţă”, mai scrie Wall Street Journal.
“Dispută în Marea Chinei de Sud: Beijingul desfăşoară rachete pe insula revendicată”, titrează The Guardian, în pagina electronică.
“China a desfăşurat două baterii antiaeriene ale unui sistem sofisticat de lansatoare de rachete sol-aer într-o insulă disputată în Marea Chinei de Sud. Potrivit unor imagini din satelit, două baterii cu opt lansatoare de rachete şi un radar au fost instalate în insula Woody, o parte din contestata Insulă Paracel în Marea Chinei de Sud. Respectivele baterii de rachete au fost amplasate în insula Woody săptămâna trecută, conform informaţiilor postului de televiziune american. Autenticitatea imaginilor din satelit, provenind de la ImageSat International, a fost confirmată de un oficial de la Washington. Conform acestuia, este vorba de sisteme antiaeriene cu rază lungă de acţiune de tipul HQ-9. China şi unele din statele vecine – Japonia, Vietnam şi Filipine – sunt în dezacord în ceea ce priveşte frontierele maritime şi zonele economice exclusive în Marea Chinei de Sud şi în Marea Chinei de Est. “Părţile interesate ar trebui să colaboreze în vederea menţinerii păcii şi a stabilităţii în regiunea Mării Chinei de Sud”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Taiwan, generalul David Lo, care a precizat: “Chinezii ar trebui să evite orice mişcare unilaterală care ar duce la creşterea tensiunilor.”
“Bătălia pentru Alep: Cel de-al patrulea front”, citim în publicaţia germană Der Spiegel.
“Lupta pentru Alep decide viitorul Siriei. Patru interese majore se ciocnesc – par să aibă câştig de cauză radicalii. Este un război total şi reprezintă acum războiul în Siria. Bătălia pentru Alep face ca lupta să fie brutal și extrem de periculoasă, dar totodată foarte importantă. Patru fronturi se suprapun în nord-vestul Siriei: Forţele guvernamentle împotriva rebelilor: armata şi milițiile pro-Assad încearcă să-i încercuiască pe rebeli. Alep este ultimul oraş important în mâinile opoziției. Iran împotriva Arabiei Saudite: Gărzile Revoluționare din Iran luptă pentru regimul sirian, ca de altfel şi miliţiile Hezbollah, Brigada Fatemiyou din Afganistan și "Organizația Badr" irakiană. Căile de aprovizionare ale rebelilor sunt pe cale de a fi tăiate. Rebelii sunt susţinuţi, printre alţii, de grupul salafist "Ahrar al-Sham", sprijinit de Arabia Saudită. Rusia împotriva SUA: Moscova nu-i acceptă pe aliaţii sirieni ai SUA. Ruşii îi atacă în primul rând pe rebelii acceptaţi de Statele Unite. În plus, Moscova îi curtează pe kurzii sirieni din YPG, ramura siriană Partidul Muncitorilor din Kurdistan. PKK împotriva Turciei: Moscova îi sprijină pe pe kurzii sirieni. Mişcarea nu este pe placul Turciei, care îi bombardează pe luptătorii kurzi cu proiectile de artilerie peste graniță.”
“Dl. Trump nu va fi preşedinte”: Obama debarcă pe câmpul de luptă al republicanilor”, scrie portalul de ştiri Business Insider.
“Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi-a reafirmat marţi convingerea că miliardarul Donald Trump nu îi va urma la Casa Albă, denunţând afirmaţiile "îngrijorătoare" – ca şi ale celorlalţi candidaţi republicani – cu privire la schimbările climatice sau musulmani. "Am încredere în poporul american. Sunt conştienţi de faptul că a fi preşedinte este o meserie serioasă. Aceasta nu are nimic de a face cu animatorii unei emisiuni de reality show", a declarat Barack Obama în cursul unei conferinţe de presă în California. "Nu este marketing. Este o treabă dificilă", a mai spus el. Donald Trump a declarat la rândul său că a fi criticat de preşedintele Obama este un "mare compliment". În timpul unui eveniment de campanie, fostul preşedinte al Partidului Republican din Carolina de Sud, Van Hipp, i-a cerut lui Trump să-i răspundă lui Obama. Iar Trump a spus: "Acest om a făcut o treabă atât de rea, ne-a întors înapoi. Să-ți spun adevărul, faptul că m-a criticat reprezintă un mare compliment."
“A murit Boutros Boutros-Ghali, fost secretar general al ONU”, scrie Le Monde.
“Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a anunțat moartea fostului secretar general al ONU între 1992 și 1996, la vârsta de 93 de ani. Diplomatul egiptean a fost primul diplomat din Africa, ce a condus poziția de şef al ONU. Născut la 14 Noiembrie 1922 la Cairo, Boutros-Ghali provenea dintr-o familie aparţinând minorităţii creștine copte din Egipt. Bunicul său, asasinat în 1910, a prim-ministru. A studiat dreptul la Universitatea din Cairo până în 1946. Ulterior, a obţinut titlul de doctor la Universitatea din Paris, precum şi o diplomă de relaţii internaţionale de la Institutul de Studii Politice din Paris. A fost profesor de drept şi relaţii internaţionale la Universitatea din Cairo până în 1977, perioadă în care a fost foarte activ în lumea academică. În 1977, a fost numit ministru de stat fără portofoliu, apoi ministru de Externe. Timp de 14 ani cât a exercitat această funcţie a jucat un rol-cheie în semnarea acordurilor de pace egipteano-israeliene de la Camp David, din 1978 şi a tratatului de pace din 1979. Intelectual rafinat, francofon şi francofil, Boutros-Ghali a fost primul reprezentant african desemnat la conducerea Organizaţiei Naţiunilor Unite la 1 ianuarie 1992. Şi-a încheiat mandatul de secretar-general al ONU la 31 decembrie 1996. În cadrul celei de-a şaptea reuniuni la nivel înalt desfăşurată la Hanoi în noiembrie 1997, Boutros-Ghali a fost numit secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. De-a lungul carierei sale, Boutros-Boutros Ghali a fost distins cu numeroase titluri, ordine şi medalii conferite de peste 25 de ţări. A fost membru de onoare al Societăţii Columbiene de Studii Politice Internaţionale şi Diplomaţie, al Academiei Franceze, al Comitetului Ştiinţific al Academiei Mondiale pentru Pace din Menton, Franţa.”