“Parlamentul german elaborează o rezoluţie privind genocidul armean”, scrie globalpost.com.
“O rezoluţie prin care se recunoaşte pentru prima oară genocidul armenilor comis de Imperiul Otoman, precum şi “partea de responsabilitate” a Germaniei în aceste crime este în pregătire în Bundestag, potrivit unui proiect al cărui text a fost obţinut de AFP joi. Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, “deplânge acţiunile comise de guvernul Junilor Turci la vremea respectivă, care au dus la exterminarea cvasitotală a armenilor” în acest text intitulat “Amintirea şi comemorarea genocidului armenilor şi al altor minorităţi creştine în urmă cu 101 ani”. Proiectul de rezoluţie – prezentat în comun de partidele membre ale coaliţiei aflate la putere la Berlin, conservatorii CDU-CSU şi social-democraţii SPD, şi de grupul Verzilor din opoziţie – evocă “deplasarea şi nimicirea planificate a peste un milion de armeni” şi urmează a fi votat joia viitoare. În document, Bundestagul îşi exprimă regretul pentru “rolul deplorabil al Reichului german care, în calitate de principal aliat militar al Imperiului Otoman şi în pofida informaţiilor explicite din partea diplomaţilor şi a misionarilor germani referitoare la deplasarea şi exterminarea organizată a armenilor, nu a întreprins nimic pentru a opri această crimă împotriva umanităţii”. “Imperiul german poartă o parte a responsabilităţii în aceste evenimente”, subliniază textul rezoluţiei, reluând astfel ceea ce declarase anul trecut preşedintele Joachim Gauck, primul înalt demnitar german care a calificat drept genocid masacrarea armenilor de către Imperiul Otoman în 1915. Turcia – prin preşedintele său Recep Tayyip Erdogan – îi acuză pe cei care recunosc genocidul că “susţin revendicările bazate pe minciunile armenilor”. Votarea în Bundestag a acestui text riscă, deci, să revigoreze tensiuni existente în relaţiile germano-turce, deja fragilizate de o polemică asupra unui poem satiric imaginat de un umorist german şi considerat insultător pentru preşedintele Erdogan”, mai scrie globalpost.com
“Summit-ul G7 – Obama, vizită istorică la Hiroshima”, titrează The Guardian.
“Preşedintele SUA, Barack Obama, aflat în Japonia pentru a participa la summitul G7, face vineri o vizită la Hiroshima, oraşul japonez distrus de o bombă atomică americană în 1945. Potrivit programului, când se va afla pe vasta esplanadă a Parcului Naţional al Păcii, preşedintele american va aduce un omagiu celor peste 210.000 de victime japoneze ale exploziei nucleare, dar şi “tuturor celor ce-au murit” în al Doilea Război Mondial. Născut după 16 ani de la recurgerea la această “bombă crudă”, potrivit împăratului Hirohito, Barack Obama ar urma să-şi evoce viziunea – exprimată încă din primul an în care s-a aflat la putere – asupra unei lumi fără arme nucleare. “Odihnească-se în pace, noi nu vom repeta această tragedie!”, această frază – înscrisă pe cenotaful care conţine zeci de volume în care sunt consemnate numele victimelor bombardamentului nuclear – i-ar putea servi ca temă pentru discursul său. În 6 august 1945, armata americană a aruncat asupra Hiroshimei prima bombă atomică din istorie, urmată după trei zile de o a doua, la Nagasaki. Utilizarea acestei arme – rezultat al Proiectului Manhattan, efectuat în cel mai mare secret timp de mai mulţi ani – avea să determine capitularea Japoniei şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Barack Obama este primul preşedinte american în exerciţiu care vizitează Parcul Păcii. Richard Nixon s-a dus acolo în 1964, înainte de a fi ales preşedinte, iar Jimmy Carter – în 1984, mult timp după ce părăsise Casa Albă. Cel de-al 44-lea preşedinte al SUA a anunţat clar că nu se va duce la faţa locului pentru a exprima o sentinţă asupra deciziei luate în trecut de predecesorul său Harry Truman sau pentru a cere scuze sub o formă sau alta. “Este rolul istoricilor să pună întrebări, dar ştiu – fiind eu însumi preşedinte de şapte ani şi jumătate – că orice conducător are de luat decizii foarte dificile, mai ales în timp de război”, a explicat el în cadrul unui interviu acordat canalului public japonez NHK. De la sosirea sa la Casa Albă, Barack Obama a făcut din denuclearizare una dintre priorităţile sale.”
” Obama vizitează Hiroshima, în condiţiile în care Asia de luptă cu turbulențe”, titrează The New York Times.
“Presedintele Obama speră să consolideze alianța dintre SUA şi Japonia și subliniază pericolele armelor nucleare. Vizita ar putea face valuri în Asia, continent care se luptă cu ecourile celui de-al Doilea Război Mondial și care se confruntă cu noi provocări reprezentate de Coreea de Nord.”
„Trump: Dacă lumea este cutremurată de mine, asta e un lucru bun", citim în portalul de ştiri american Business Insider.
“Donald Trump agită sugestia președintelui Barack Obama, potrivit căruia liderii mondiali sunt "cutremuraţi" de perspectiva ca Trump să câștige alegerile prezidențiale americane din acest an. Trump, care joi a obtinut nominalizarea republicană pentru președinte, pare să savureze ideea că el ar putea cutremura lucrurile. Miliardarul american a obţinut numărul necesar de delegaţi pentru a-şi asigura nominalizarea Partidului Republican la alegerile prezidenţiale din noiembrie, a relatat Associated Press, potrivit propriei numărători a delegaţilor. Partidul Republican nu centralizează oficial numărul delegaţilor obţinuţi de candidaţi la alegerile primare, iar organismele mass media americane fac propriile estimări, ceea ce conduce la uşoare diferenţe, deoarece în anumite state delegaţii sunt liberi să voteze pentru ce candidat doresc. Dar Donald Trump a obţinut până acum 1.238 de delegaţi, potrivit AP, care a ajuns la această estimare după ce a întrebat delegaţii “liberi”, îndeosebi din Oklahoma. Majoritatea necesară pentru o nominalizare automată la convenţia din iulie a Partidului Republican este de 1.237 de delegaţi. La democraţi, Hillary Clinton este aproape de obţinerea învestiturii, dar nu ar urma să o obţină decât la data de 7 iunie, la alegerile primare din California şi din alte state.”
“Franţa: Mobilizarea împotriva legii muncii: 15 poliţişti răniţi, unul protestatar spitalizat”, scrie Le Monde.
„La Paris, tineri cu feţe acoperite s-au desprins de marşul paşnic şi au aruncat cu pietre, sticle şi alte proiectile înspre politisti. Forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene şi tunuri de apă. Incidente similare au avut loc şi în oraşele Lyon si Bordeaux. 153.000 de francezi – potrivit autoritatilor, aproape 300.000 – potrivit sindicatelor, au iesit joi în stradă pentru a cere guvernului să renunte la schimbările aduse controversatei legi a muncii. Manifestatiile au fost însoţite de greve ce au provocat probleme în transporturile feroviar şi aerian şi in alimentarea cu combustibili. Pentru a mai potoli spiritele, guvernul lui Manuel Valls a declarat ca este deschis la negocieri. În prezent, este “bătaie” în Guvern şi Parlament pe articolul 2 al legii, considerat a fi la originea protestelor.”