“Soldaţii ruşi luptă în Siria”, scrie portalul de ştiri Business Insider.
“Militari ruşi au început să participe la operaţiuni combatante în Siria, alături de trupele subordonate regimului Bashar al-Assad, afirmă surse libaneze citate de site-ul agenţiei Reuters. Militarii ruşi au ocupat poziţii în jurul oraşului sirian Latakia, un fief al regimului Bashar al-Assad şi au început să participe la confruntările militare împotriva insurgenţilor, conform unor oficiali militari libanezi. Moscova a confirmat că a trimis "experţi militari" în Siria, fără a oferi detalii despre amploarea şi scopul operaţiunilor. Rusia a trimis două nave militare, avioane de vânătoare şi personal militar limitat în Siria, pentru a ajuta regimul Bashar Al-Assad. Potrivit unor oficiali americani care au preferat să păstreze anonimatul, Rusia a trimis în ultimele 48 de ore două nave la bordul cărora erau blindate, avioane de vânătoare şi un număr limitat de militari. "Intenţiile Rusiei în Siria rămân neclare", a afirmat un oficial american, explicând că nu este exclusă posibilitatea ca Moscova să pregătească terenul pentru lansarea unei ofensive antiinsurgente pentru a ajuta regimul Bashar al-Assad. Alianţa Nord-Atlantică a exprimat preocuparea că Rusia ar putea trimite armament Siriei. "Da, sunt sunt foarte preocupat de informaţiile potrivit cărora Rusia ar fi trimis personal militar şi avioane în Siria", a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO. "Orice formă de susţinere militară acordată regimului Bashar al-Assad poate conduce la escaladarea conflictului", a avertizat oficialul NATO. Rusia este unul dintre principalii aliaţi ai preşedintelui Siriei, Bashar al-Assad”, mai scrie Business Insider.
“Războiul din Siria: mișcările militare ruse irită Statele Unite”, citim în publicaţia germană Der Spiegel.
„Ce face Rusia în Siria? Au venit mai multe nave şi avioane. Statele Unite sunt îngrijorate, cu toate acestea Kremlinul își bate joc de "isteria ciudată". La Casa Albă preocuparea cu privire la o posibilă intervenție directă a Rusiei în războiul civil din Siria este în creștere. În cele din urmă, numeroase mișcări și construcții sa-au făcut acolo în ultimele zile. "Suntem profund preocupaţi de rapoartele care arată că militari şi aeronave au fost aduse de Rusia în Siria", a spus un purtător de cuvânt al Casei Albe. Armata rusă are in portul sirian Tartus singura ei bază navală în Marea Mediterană. Rusia este unul dintre ultimii susținătorii ai președintelui Siriei, Bashar al-Assad.”
“Rusia deplânge isteria suspectă în privinţa prezenţei sale în Siria”, titrează The Guardian, în pagina electronică.
“Ministerul de Externe al Rusiei deplânge "isteria ciudată" în privinţa acțiunilor Moscovei în Siria, după ce țările occidentale și-au exprimat îngrijorarea față de pregătirile în vederea unei aparente intervenții militare. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova a declarat că "Rusia nu a facut un secret din cooperarea tehnico-militară cu Siria" și a confirmat că "specialiștii militari ruși sunt în Siria pentru a oferi sprijin în privinţa armelor care au fost livrate". Zaharova a spus nu este nimic ieșit din comun cu privire la prezența ruşilor în Siria. Rusia a trimis în ultimele zile două nave de desant pentru tancuri şi mai multe avioane către Siria, unde a desfăşurat şi o mică unitate de infanterie marină. Nu este clar ce planuri are Moscova cu această mişcare militară, primele informaţii indicând pregătirea unei baze aeriene lângă oraşul-port Latakia, unul dintre fiefurile trupelor preşedintelui Bashar al-Assad. Şi alţi responsabili americani au sugerat zilele trecute că Rusia îşi sporeşte prezenţa militară în Siria. Dar guvernul de la Damasc a dezminţit aceste informaţii, susţinând, la fel ca şi cel de la Moscova, că Rusia este implicată în Siria numai cu experţi militari, unii participând la activităţile de instrucţie pentru folosirea echipamentelor militare ruseşti. Pe de altă parte, Rusia a criticat dur solicitările adresate de Statele Unite Bulgariei şi Greciei pentru interzicerea zborurilor militare ruse spre Siria, catalogând drept "grosolănie internaţională" atitudinea Washingtonului. Statele Unite au cerut Greciei şi Bulgariei să nu permită survolul avioanelor militare ruse în drumul spre Siria. Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov i-a propus miercuri omologului său american John Kerry constituirea unei coaliţii internaţionale antijihadiste, din care, pe lângă SUA şi Rusia, să facă parte şi alte state, inclusiv Siria şi Iranul. În a doua conversaţie telefonică pe care cei doi oficiali au avut-o în ultimele zile, Lavrov a estimat că nu este normal ca greul luptei împotriva grupării Statul Islamic să fie dus doar de armata siriană şi a sugerat ca această coaliţie pe care el o propune să lupte împotriva jihadiştilor în tot Orientul Mijlociu.”
“Criza refugiaţilor: Poliţia daneză închide căile rutiere şi feroviare cu Germania”, mai citim în Guardian.
“Poliția daneză a închis o autostradă și legăturile feroviare cu Germania într-un efort de a preveni intrarea refugiaților spre Suedia, pe măsură ce criza cu care se confruntă Europa se extinde spre nordul continentului. Autostrada E45, un tronson rutier vital de trafic pentru persoane și mărfuri între Suedia și Germania, a fost închisă miercuri, când aproximativ 300 de refugiați, inclusiv copii, a început să mărşăluiască. Poliția a încercat să-i convingă pe refugiaţi să se întoarcă, dar până la urmă a fost nevoită să folosească forța, au spus mai mulţi martori. "Încercăm să vorbim cu ei și le spun că este o idee foarte proastă să meargă pe autostradă", a declarat un purtator de cuvant al forţelor de ordine. Poliția a cerut, de asemenea, operatorului feroviar de stat să oprească toate trenurile între Germania și Danemarca până la noi dispoziţii. Danemarca este parte a zonei Schengen, în care granițele sunt deschisă pentru a permite libera circulație.”
“Naţiunile europene, nevoite să accepte 160.000 de imigranţi”, scrie The New York Times.
“Mii de voluntari au afişat un mesaj de sprijin, inclusiv material faţă de imigranţii sosiţi în Europa, dar tensiunile escaladează chiar și în cele mai primitoare țări. Aproximativ 33.000 de solicitanţi de azil au sosit în principala gară din Munchen de la începutul lunii septembrie, atingând numărul din tot anul 2014, potrivit unui comunicat al conducerea districtului Bavaria Superioară. De la începutul acestui an, peste 100.000 au sosit în gara din Munchen, de unde ei sunt transportaţi în centre de primire în întreaga Germanie. Guvernul federal a indicat că se aşteaptă ca 800.000 de persoane să ceară azil în Germania în acest an. Aproximativ 800 de imigranţi au trecut miercuri frontiera ungaro-austriacă pe jos, determinând autorităţile să închidă o şosea în timp ce îi strângeau pe refugiaţi pentru a-i duce în centre de primire, a indicat poliţia din Burgenland, din estul Austriei. Afluxul respectiv de imigranţi a luat prin surprindere poliţia austriacă, pentru că a survenit după câteva zile de transferuri constante cu trenul a mii de imigranţi în drumul lor către Germania şi alte ţări. Ungaria va izola de restul ţării zonele de tranzit pentru refugiaţi de la graniţa cu Serbia, a declarat miercuri un parlamentar din cadrul formaţiunii de guvernământ Fidesz. Refugiaţii vor aştepta în aceste zone de tranzit o decizie privind cererea lor de azil, iar cei cărora autorităţile ungare le-au respins cererea vor fi returnaţi Serbiei, a precizat deputatul Gergely Gulyas. Organizaţia Naţiunilor Unite intenţionează să-i autorizeze pe europeni să inspecteze nave în apele internaţionale pentru a încerca să oprească valul de imigranţi pe Marea Mediterană. Proiectul de rezoluţie se referă la apele internaţionale în largul Libiei. Uniunea Europeană a lansat o misiune navală care întreprinde, de asemenea, operaţiuni militare împotriva traficanţilor de-a lungul coastelor libiene. Pentru moment, această misiune se limitează la o primă etapă de supraveghere şi schimb de informaţii.”
“Imigranţi: pentru Nicolas Sarkozy, Shengen nu mai funcţionează”, scrie Le Monde.
“Nicolas Sarkozy a acordat un interviu publicaţiei Le Figaro, în care se referă, în special la criza imigranţilor cu care se confruntă în prezent Europa. Cu privire la problema cotelor de migranți pe care fiecare țară din Uniunea Europeană a vor primi, președintele partidului Republicanii rămâne fidel politicii sale şi i se opune ferm. Nicolas Sarkozy avertizează în privinţa "dezintegrarea societății franceze," în lipsa unei politici de migrație care să facă distincţie între "imigranții economici", "refugiații politici" și "refugiați de război".