“În jur de 21.000 de imigranţi au intrat în Austria duminică, adâncind o fisură între ţăriule mem bre ale Uniunii Europene, în timp ce ţările vecine caută să arunce povara de la o ţară la alta. Cel puţin 2.000 de imigranţi veniţi din Orientul Mijlociu au trecut în ultimele 12 ore frontiera dintre Serbia şi Croaţia cu speranţa de a-şi putea continua călătoria către Germania, a anunţat duminică postul public croat HTV, în timp ce ziarul croat Jutarnji List a relatat că şeful guvernului german, cancelarul Angela Merkel a cerut guvernului de la Zagreb să reţină pentru o durată nedeterminată toţi refugiaţii care intră în Croaţia, solicitare ce ar fi fost însă respinsă. Circa 21.000 de migranţi au pătruns în Croaţia începând de miercuri, după ce Ungaria a închis graniţa cu Serbia prin montarea unui gard de sârmă ghimpată”, mai scrie Wall Street Journal.

“Mii de migranţi au ajuns în Austria”, scrie Le Monde.

“Mii de imigranți şi-au continuat, duminica 20 septembrie drumul spre Europa Centrală. După ce au încercat fără succes să-şi închidă porţile, Croația, Ungaria și Slovenia au organizat transportul acestora, pentru a le permite să traverseze teritoriul lor și să-şi continue călătoria. Mii de oameni au sosit în Austria începând de sâmbătă. Un număr de 25.000 de migranţi au intrat în Croaţia din Serbia de miercuri până duminică la prânz, potrivit datelor publicate de Ministrul de Interne croat, transmite agenţia Hina. Duminică a fost redeschis şi principalul punct de trecere a frontierei între Ungaria şi Serbia, la Horgos-Roszke, a informat AFP. Aproximativ 4.000 de migranţi se aflau duminică la prânz în gara din localitatea Tovarnik din estul Croaţiei. Cel puţin încă 2.000 de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu au trecut duminică frontiera dintre Serbia şi Croaţia cu speranţa de a-şi putea continua călătoria către Germania, a anunţat duminică postul public croat HTV, în timp ce ziarul croat Jutarnji List a relatat că Angela Merkel a cerut guvernului de la Zagreb să reţină pentru o durată nedeterminată toţi refugiaţii care intră în Croaţia, solicitare ce ar fi fost respinsă pentru că nimini nu poate fi reţinut împotriva voinţei sale. Austria a început să respingă intrarea pe teritoriul ei a unor migranţi din Orientul Mijlociu veniţi dinspre Slovenia, mişcare ce survine după ce ministrul austriac de interne a declarat că nu are nicio simpatie faţă de refugiaţii care nu cer azil în ţările balcanice şi încearcă să ajungă în statele mai bogate.”

“Trebuie să acţionăm împreună! Angela Merkel avertizează liderii europeni”, scrie The Guardian, în pagina electronică.

“O conducere Europeană divizată va încerca să caute un răspuns credibil la cea mai gravă criză a migrației de pe continent de după cel de-al Doilea Război Mondial, la un summit de urgență, miercuri. Cu țările din Europei Centrale abandonând încercările de a opri mii de refugiați care au trecut frontiera în Austria, duminică, Angela Merkel le-a cerut colegilor ei să accepte responsabilitatea comună. "Germania este dispusă să ajute. Dar nu este doar o provocare pentru Germania, ci una pentru toată Europa", a declarat Merkel la o adunare sindicală. "Europa trebuie să acționeze împreună și să-şi asume responsabilitatea. Germania nu poate ţine această povară singură." Cu un ton mai sceptic privind migrația decât în săptămâna anterioare, Angela Merkel a avertizat de asemenea că Germania ar putea să nu-i adăpostească cei care au emigrat din motive economice, ci doar pe cei care au fugit de război sau persecuții. "Suntem o țară mare. Suntem o țară puternică. Dar pentru ideea de a rezolva singuri toate problemele sociale ale lumii nu ar fi realist", a declarat ea o adunare a sindicatului Verdi. Miniștrii de externe din Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia, România și Letonia vor purta discuții cu omologul luni de la Luxemburg, care deține în prezent președinția UE, vizând punctele de vedere care împart împart în prezent statele vecine.”

„SUA ar putea accepta mai mulţi refugiaţi pe măsură ce criza escaladează”, titrează The New York Times.

“Administraţia Obama intenţionează ca după primirea a circa 10.000 de imigranţi sirieni anul viitor să continue primirea altora şi în anii următori, deşi populaţia americană nu pare să fie favorabilă unei asemenea iniţiative ce poate ridica în plus noi riscuri de securitate, ţinând cont de posibilitatea infiltrării unor islamişti radicali printre imigranţi. Potrivit agenţiei Reuters, asistentul secretarului de stat pentru populaţie, refugiaţi şi imigraţie, Anne Richard, a declarat postului naţional public de radio că Administraţia Obama doreşte ca procesul de primire a refugiaţilor să fie mai rapid, fără să se facă însă compromisuri cu verificările de securitate. De la începutul războiului din Siria, pe teritoriul american au ajuns circa 1.500 de refugiaţi sirieni. Casa Albă a anunţat că încă cel puţin 10.000 de refugiaţi sirieni vor fi primiţi în SUA până la sfârşitul anului viitor. Odată ajunşi în SUA, autorităţile americane le vor examina cererile de azil într-un interval de timp cuprins între un an şi jumătate şi doi ani, timp în care imigranţii vor fi verificaţi de mai multe organisme din domeniul securităţii naţionale. Dar cu toate că unii congresmeni şi organizaţii umanitare i-au cerut preşedintelui Barack Obama să aducă în SUA între 65.000 şi 100.000 de refugiaţi sirieni, sondajele relevă că publicul american nu pare să împărtăşească această idee. De asemenea, preşedintele Comisiei pentru securitate internă din Congres, republicanul Michael McCaul, a estimat că autorităţile americane nu au posibilitatea să efectueze verificări complete de securitate în cazul refugiaţilor sirieni, existând riscul ca printre ei să se infiltreze militanţi din grupări islamiste radicale precum Statul Islamic sau al-Qaida.”

“Syriza a câştigat alegerile din Grecia”, scrie portalul de ştiri Business Insider.

“Fostul premier Alexis Tsipras, liderul partidului radical de stânga Syriza, a câştigat lejer alegerile legislative anticipate de duminică din Grecia, devansându-l cu peste şapte puncte procentuale pe principalul contracandidat de dreapta, Vangelis Meimarakis, liderul partidului Noua Democraţie. Conform rezultatelor parţiale după numărarea a peste 53% din buletinele de vot, Syriza a obţinut 35,5% din voturi, în timp ce pentru Noua Democraţie au votat 28% dintre cei care s-au prezentat la urne. Vangelis Meimarakis şi-a recunoscut imediat înfrângerea în faţa lui Tsipras, spunând că prioritatea ţării este acum formarea unui guvern. "Îl felicit şi îi urez să formeze un guvern, de care este nevoie, şi să vină în parlament", a spus liderul Noii Democraţii. Alexis Tsipras, liderul partidului radical de stânga Syriza, a declarat că victoria sa şi a formaţiunii sale la alegerile legislative de duminică este o victorie a poporului elen şi că grecii i-au acordat un mandat clar de patru ani în fruntea unui nou executiv, anunţând în acelaşi timp refacerea coaliţiei de guvernare cu partidul suveranist de dreapta ANEL.”