„Grecia trebuie să facă unele plăți în luna aprilie. Nu mai puţin de 462 de milioane de euro trebuie să dea Atena FMI-ului la 9 aprilie. Câteva zile mai târziu, 1,4 miliarde de euro în titluri de stat devin scadente, iar după alte câteva zile un alt miliard de euro în titluri de stat. Apoi, la 1 mai Grecia trebuie să plătească la FMI dobânzi de 202 milioane de euro. În total, Grecia scapă uşor de puțin peste 3 miliarde de euro în luna aprilie. Dar nu va fi capabilă să facă în primul rând plată către FMI. Numai daca sare peste plata salariilor și a cheltuielilor de securitate socială. Pentru a face ambele plăți, are nevoie de bani noi de la instituţiile partenere din zona euro. "Suntem un guvern de stânga", a declarat pentru Telegraph un oficial de rang înalt de la Atena. "Dacă trebuie să alegem între FMI sau poporul nostru, va fi poporul nostru." Cu alte cuvinte, aceste plăți salariale și de asigurări sociale se vor face într-un fel sau altul. "S-ar putea să se meargă într-un proces tacit în ce priveşte arieratele către FMI", a spus sursa. "Acest lucru va duce la furori în piețe și înseamnă că ceasul va începe să ticăie mult mai repede", mai citim în Business Insider.

„Grecia şi FMI discută despre situaţia datoriilor”, scrie publicaţia The New York Times.

„Pe măsură ce timpul trece, iar pentru Grecia vine scadenţa datoriilor, piețele cântăresc din nou  posibilitatea ca Atena să amâne plăţile pe care le are de făcut. O astfel de situaţie – o decizie guvernului elen de a nu plăti datoriile către creditorii săi – a fost, în general, văzută ca o situaţie îndepărtată. Dar tocmei aceste îngrijorări l-au determinat pe ministrul de finanțe al Greciei Ianis Varoufakis să se deplaseze la Washington și să se întâlnească cu directorul general al FMI, Christine Lagarde. În urma discuţiilor, doamna Lagarde a salutat faptul că ministrul "confirmă plata către FMI din 9 aprilie." Varoufakis a declarat că Grecia va îndeplini toate obligațiile, deși niciuna dintre părți nu a oferit detalii în ceea ce privește modul în care Grecia ar asigura fondurile necesare.”

„Agitaţia politică din Grecia şi aprofundarea crizei datoriilor alimentează discuţiile despre alegerile anticipate”, citim în pagina electronică a publicaţiei The Guardian.

„Agravarea crizei datoriilor Greciei readuce în atenţie alegerile generale anticipate, dacă negocierile cu creditorii nu duc la niciun rezultat. Atena trebuie să ramburseze joi un împrumut de 450 de milioane de euro la Fondul Monetar Internațional. "Dacă nu suntem mulțumiți cu rezultatul negocierilor, ne vom întoarce la oameni" spune Kostas Hrisogonos, un proeminent deputat al coaliţiei Syriza. "Avem un mandat popular pentru a aduce un rezultat mai bun", declară politicianul "În cazul în care, în cele din urmă, creditorii insistă pe o linie inflexibilă, corpul electoral va trebui să-și asume responsabilitățile."

„Liderul Greciei se îndreaptă spre Moscova”, citim în The Wall Street Journal. „Prim-ministrul Alexis Tsipras nu se așteaptă fondurile atât de necesare Greciei din partea președintelui Vladimir Putin, dar oficialii spun că Tsipras vrea să trimită un semnal de independență creditorilor săi europeni.”

„Bătălia politică după acordul preliminar privind Iranul”, mai scrie Wall Street Journal.

„Pariul presedintelui Barack Obama privind un acord diplomatic care să descurajeze Iranul să obțină arma nucleară se confruntă cu un test imediat acasă, unde trebuie să depășească politicile promovate de republicani sceptici, dar şi unii democrați sceptici din Congresul american.”

„Tratatul de la Lausanne: Obama apără afacerea nuclear numind-o "oportunitate unică", scrie publicaţia germană Der Spiegel.

„Barack Obama apără vehement acordul nuclear cu Iranul. Tratatul de la Lausanne a fost o "oportunitate unică în viață", spune şeful administraţiei americane. Presedinte Statelor Unite a dat asigurări Israelului că va primi sprijin american în caz de amenințare.”

„După masacrul de la Garissa, Kenia îşi plânge copii”, scrie Le Monde.

„O țară, Kenya, a primit o lovitură mortală: 148 de persoane, printre care 142 de studenți, au fost uciși în câteva ore de către un comando jihadist, joi, la Garissa, în nord-estul țării. Cum poţi răni o națiune în străfundurile sale pentru a-i lovi inima, decât atacându-i copiii? Universitatea din Garissa a fost vizață din aceste motive.”

„Papa Francisc a cerut încetarea persecuţiilor împotriva creştinilor”, mai scrie Le Monde.

„Papa Francisc a cerut, duminică, cu ocazia Paștelui, încetarea tragediilor și a persecuțiilor în numele religiei în Africa și Orientul Mijlociu. Papa Francisc a vorbit de la balconul Basilicii San Pietro, înainte de a da binecuvântarea tradițională „Urbi et Orbi".