„Negocierile privind creanţele Greciei sunt testate acum pe destrămarea realaţiilor cu Germania”, titrează The New York Times.
„Cererea prim-ministrului grec în privinţa reparațiilor de război pe care Germania ar trebui să le ofere Atenei intensifică ranchiuna dintre cele două națiuni. Alexis Tsipras a cerut Germaniei despăgubiri de război în valoare de 500 de miliarde de dolari. De asemenea, ministrul grec al justiţiei, Nikos Paraskevopoulos a ameninţat că va da undă verde implementării unei decizii a Curţii Supreme de la Atena, până în prezent neaplicată, ce prevede posibilitatea confiscării bunurilor germane de pe teritoriul grec, drept compensaţie pentru crimele şi pagubele comise de nazişti în Grecia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, mai scrie The New York Times.
„Bucurie sau teamă pe măsură ce euro se prăbuşeşte”, mai citim în New York Times. „Oamenii de afaceri și turiștii de pe ambele maluri ale Atlanticului privesc cu o considerabilă emoție cum moneda unică a Europei scade tot mai aproape de paritatea cu dolarul.”
„Grecia acreşte şi în continuare relaţiile cu Germania odată cu cererea de despăgubiri de război”, citim în pagina electronică a publicaţiei The Guardian.
„Premierul grec Alexis Tspiras a spus într-un discurs ţinut în faţa Parlamentului că Germania are "obligația morală" să se împace pentru atrocitățile săvârșite pe parcursul a trei ani devastatori de ocupație nazistă. Berlinul, a spus el, a încălcat în mod deliberat obligația de plată a despăgubirilor prin "trucuri juridice și întârziere". La rândul său, Nikos Paraskevopoulos, ministrul Justiției, a mers mai departe încât a spus că autoritățile elene ar putea profita de proprietăți locale germane în încercarea de a compensa victimele naziste, în primul rând familiilor celor ucişi în satul Distomo, în 1944. Ca represalii pentru o ambuscadă asupra trupelor germane în afara localității, 218 greci inclusiv femei și copii au fost adunați și ucişi de o unitate Waffen SS. Masacrul este amintit ca una dintre cele mai mari atrocităţi din cel de-al Doilea Razboi Mondial.”
„FMI semnează un acord de împrumut în valoare de 17.5 miliarde de dolari pentru Ucraina, în a doua incercare de a preveni un faliment al ţării”, mai scrie Guardian. „Programul de salvare pe patru ani este de așteptat să deblocheze creditarea de la donatori și include o plată imediată în valoare de 5 miliarde de dolari, care ar trebui să ajute la stabilizarea economiei lovite de conflict.”
„Dolarul suprem domneşte din nou”, scrie portalul de ştiri Business Insider.
„Pentru a treia zi la rând, traderii din Asia nu au putut obține destul de la dolarul american, care tocmai a atins 100 în termeni indicelui USD și a împins în jos euro, moneda europeană ajungând la 1.05 dolari. Creșterea dolarului a prăbuşit euro cu până la 6,04%, iar Indicele USD – care are un set mai larg de intrări – până 4,13% în ultimele 5 zile. Alte monede cum ar fi dolarul australian și lira sterlină au fost de asemenea trase în jos, ajungând în aceeaşi perioadă la cotaţile de 0.7598 şi 1.4930, pierzând 2,39%, respectiv 2,79%.”
„Acțiuni din Asia sar după ce banca centrală din Coreea de Sud a redus dobânda de referinţă”, mai scrie Business Insider.
„O măsură surprinzătoare a Băncii Centrale sud-coreene de reducere a ratei dobânzii de referinţă a ridicat piaţa acţiunilor din Asia faţă de minimele anterioare, în timp ce perspectiva ratelor dobânzilor din SUA au încurajat dolarul. Comitetul de politică monetară al Băncii Naţionale din Coreea a redus rata dobânzii cu 25 de puncte, la un minim record de 1,75%, prima reducere în cinci luni. Mişcarea s-a alăturat altor măsuri similare luate de băncile altor ţări, care au profitat de inflaţia mică pentru a uşura politica monetară şi a stimula creşterea economică lentă.”
„Ericsson taie 2200 de locuri de muncă”, citim în The Wall Street Journal. „Compania suedeză Ericsson, cel mai mare furnizor mondial de tehnologie pentru rețea de telefonie mobilă, a anunţat că va reduce 2.200 de locuri de muncă în țară, pentru a-ş îmbunătăți rentabilitatea.”
„4 ani de conflict: cum a plonjat Siria în întuneric”, scrie Le Monde, în pagina electronică.
„Luminile nocturne din Siria au dispărut progresiv. După patru ani și 220.000 de victime de la începutul revoltei anti-Assad, Siria continuă să se scufunde în întuneric și nu este vorba doar despre o imagine. Cercetatorii de la Universitatea Wuhan din China au constatat, pe baza imaginilor din satelit, o diminuare cu 83% faţă de luminile vizibile pe cerul sirian în martie 2011.”