“Prim-ministrul grec Alexis Tsipras îi atacă pe creditorii Atenei, iar timpul trece, scrie The Wall Street Journal.
„Prim-ministrul grec Alexis Tsipras i-a atacat pe creditorii ţării sale pentru manipularea de care aceştia au dat dovadă de-a lungul crizei datoriilor Greciei, dar a sugerat că summit-ul de joi al liderilor europeni ar putea fi momentul decisiv în negocierilor Greciei. Pe măsură ce trece timpul şi se apropie momentul în care Atena trebuie să facă o plată majoră către FMI, punctele de vedere ale celor două părţi rămân foarte depărtate şi arată cât de departe este dispusă să meargă Grecia pentru a satisface cerințele de austeritate în schimbul fondurilor necesare de care are nevoie cu disperare pentru a evita falimentul. Disputa va ajunge la un final odată cu summit european din 25 iunie, sau, eventual, mai devreme”, mai scrie Wall Street Journal.
„Ieșirea Greciei din zona euro, o perspectivă reală”, titrează The Guardian, în pagina sa electronică.
"Temerile că situaţia financiară gravă a Greciei care durează de 5 ani va culmina cu o incapacitate de plată și ieșirea ţării din zona euro s-au intensificat odată cu retorica Atenei împotriva creditorilor săi. Guvernul grec a insistat că ar putea rata plata către Fondul Monetar Internațional daca nu primeşte ajutorul de urgenţă. Cu doar 48 de ore înaintea reuniunii miniștrilor de finanțe din zona euro, văzută ca ultima șansă realistă de a se ajunge la un acord înainte de termenul la care Grecia trebuie să plătească o tranşă către FMI la sfârșitul lunii iunie, Alexis Tsipras nu arată niciun fel de concesie la cererile pentru reducerea pensiilor și creșterea TVA. Mai mult, prim-ministrul grec a acuzat FMI că poartă o "răspundere penală" pentru situația creată și, potrivit lui, creditorii au căutat să "umilească" țara sa. În replică, Jean-Claude Juncker i-a reproşat marţi lui Alexis Tsipras, că-i denaturează cuvintele şi oferă alegătorilor greci o versiune în mod deliberat distorsionată a propunerilor făcute de şeful executivului UE pentru a rezolva criza datoriilor Atenei. Preşedintele Comisiei Europene a afirmat la o conferinţă de presă personal, îi pasă de poporul Greciei şi nu de guvernul acestei ţări. "Eu nu sunt în favoarea – şi prim-ministrul ştie – nu sunt în favoarea creşterii TVA la medicamente şi electricitate. Cred că acest lucru ar fi o greşeală majoră", a adăugat el, repetând pentru a accentua: "Şi prim-ministrul ştie asta". "Dezbaterea în Grecia şi în afara Greciei ar fi mai simplă dacă guvernul grec ar spune exact ceea ce Comisia într-adevăr propune", a continuat Juncker. "Îi acuz pe greci că spun lucruri publicului grec care nu sunt în concordanţă cu ceea ce i-am spus prim-ministrului grec". El a mai declarat că nu a mai vorbit cu Tsipras de duminică noapte, "când am decis să opresc negocierile pentru că, având în vedere poziţia greacă, nu duc nicăieri".
“Negocierile cu Grecia: Cancelarul Austriei face o ultimă încercare”, citim în publicaţia germană Der Spiegel.
“O nouă încercare: cancelarul Austriei Werner Faymann călătorește la Atena pentru a ajunge la un acord cu privire la planul de austeritate. Președintele Comisiei UE Juncker acuză guvernul grec de o deturnare a faptelor.”
“Fostul preşedinte al Turciei, Suleyman Demirel a murit”, scrie Le Monde.
“Fostul preşedinte şi prim-ministru al Turciei, Süleyman Demirel, una dintre figurile de prim rang de pe scena politică turcă timp de mai mult de o jumătate de secol a decedat miercuri într-un spital din Ankara la vârsta de 90 de ani. Din 1965, Süleyman Demirel a guvernat Turcia timp de mai mult de 11 ani la conducerea a 7 guverne, el fiind al doilea prim-ministru cu o carieră atât de lungă după actualul preşedinte şi fost şef de executiv Recep Tayyip Erdogan. A exercitat funcţia de şef al statului între 1993 şi 2000. Süleyman Demirel a murit în urma unei infecţii respiratorii severe, a indicat agenţia de presă Anadolu, citând surse medicale. Născut în 1924, acest conservatoare pragmatic şi-a început cariera politică în 1960, după prima lovitura de stat militară. Două dintre mandatele sale în fruntea guvernului au fost întrerupte de alte două lovituri de stat militare, una în 1971, cealaltă în 1980. Lăudat pentru abilităţile sale oratorice, Demirel – supranumit de simpatizanţii săi "Baba" – tata în limba turcă – s-a retras din viaţa politică după finalul mandatului său prezidenţial, dar a continuat să ofere consiliere politicienilor turci.”
“În timp ce Putin vorbeşte despre rachete și putere, costurile spun altceva”, titrează The New York Times.
“Ei îl numesc "Disneyland-ul militar al Rusiei", iar ideea de bază că Rusia va desfăşura în curând în teren un arsenal high-tech, o armată modernizată este de domeniul fanteziei. Expunerea armamentelor a subliniat modul în care concurența militară a depăşit diplomația în relațiile Est-Vest. Într-un spaţiu situat la aproximativ 50 de kilometri de Moscova, președintele Vladimir Putin a salutat marţi prima expoziție militară high-tech a țării, anunțând în discursul său că Rusia ar adăuga 40 de noi rachete balistice intercontinentale la stocurile sale nucleare în acest an. Cu doar cateva zile mai devreme, a fost dată publicităţii ştirea că Statele Unite au în vedere staționarea de armament greu în statele baltice vecine și în Polonia şi ar deplasa rapid circa 5.000 de militari pentru a face față oricărei amenințări ruse.”
„Conflictele în desfășurare au dus costul global al violenței la 14 trilioane de dolari”, scrie portalul de ştiri Business Insider.
„Costul violenței în întreaga lume a ajuns la un record de 14.3 mii de miliarde de dolari în 2014, echivalentul economiilor combinate ale Braziliei, Canadei, Franței, Germaniei, Spaniei şi Marii Britanii, potrivit unui raport de securitate globală dat publicităţii miercuri. Decalajul dintre regiunile pașnice s-a dâncit după ce multe țări din Orientul Mijlociu și Africa s-au scufundat în violență, potrivit studiului Institutul australian Economie și Pace IEP. Siria este clasată ca fiind cea mai puțin pașnică țară în 2015, în timp ce Libia a văzut deteriorarea cea mai severă. Islanda a ramas cea mai pașnică ţară din lume.”