„Grecia: frica de după ziua de luni”, citim în publicaţia germană Der Spiegel.
„Ce se întâmplă după referendumul de duminică? Dacă grecii votează NU, țara riscă un colaps economic total. Dar chiar si cu un DA va fi dificil. La drept vorbind, cetățenii greci vota duminică în privinţa câtorva reforme: pensionarea la 67 de ani, TVA-ul şi privatizările. Dar semnificația politică a referendumului este mult mai mare. În esență, este vorba despre întrebarea dacă grecii sunt de acord cu măsurile de austeritate asociate – sau dacă riscă un colaps complet al sistemului economic și financiar în încercarea de a scăpa de creditori. Nu numai mulți greci, dar de asemenea la Bruxelles și Berlin incertitudinea înaintea zilei de luni este mare. În timp ce guvernul grec al lui Alexis Tsipras săi vor un NU în privinţa cererilor de reformă, pentru reprezentanții UE și ai Eurogrupului cazul pare mai degrabă teribil. "Atunci când oamenii spun că nu doresc asta, atunci nu mai există o bază pentru un nou program de asistență", a avertizat șeful grupului euro, Jeroen Dijsselbloem. Atunci nu mai există o bază pentru Grecia în zona euro, a spus el”, mai scrie Der Spiegel.
„Grecia, cel mai recent exemplu dintr-o lungă listă de falimente de ţară”, citim în Le Monde.
Grecia nu a plătit suma de 1,5 miliarde de euro datorată Fondului Monetar Internațional până la data de 30 iunie, iar în aceste condiţii țara se găsește în faliment. Situația nu este unică, iar din 1978, 71 de țări au fost în imposibilitatea de a rambursa datoriile acumulate diverşilor lor creditori. Cu toate acestea, cazul Greciei este şcoală, pentru că este prima țară membră a Uniunii Europene care se află în imposibilitate de plată faţă de FMI. Se vorbește de neplată atunci când un stat nu poate să își îndeplinească obligațiile financiare. Având în vedere că țările nu fac obiectul legilor falimentului, aşa cum este cazul companiilor sau persoanelor fizice, statele pot declara că nu rambursează datoriile creditorii lor fără a suporta penalități legale. Acest lucru se întâmplă în caz de criză economică, atunci când un stat se confruntă cu finanțe publice foarte degradate. Așa cum sa explicat de către bancă de finanțare și investiții Natixis, o țară cu o datorie publică excesivă ", nu poate evita falimentul, pentru că se confruntă cu rate ale dobânzii mai mari decât rata de creștere".
„FMI declară că Grecia are nevoie de fonduri suplimentare de 60 de miliarde de euro și reducerea datoriilor”, titrează The Guardian în pagina sa electronică.
„Fondul Monetar Internațional a electrificată dezbaterea referendumului din Grecia, după ce a recunoscut că țara aflată în criză are nevoie de până la 60 de miliarde de euro fonduri suplimentare în următorii trei ani și reducerea datoriilor pe scară largă pentru a crea "un spațiu de manevră" și a stabiliza economia. Cu zile înainte de un referendum pe muchie de cutit de duminică, când creditorii țării au aruncat în luptă o dezbatere referitoare la păstrarea Greciei în zona euro, FMI a dezvăluit o ruptură profundă cu Europa, deoarece a avertizat că datoriile Greciei au fost "nesustenabile". Oficialii fondului au declarat că nu vor propune un al treilea plan de salvare a Greciei, cu excepția cazului în care Atena îşi ia angajamentul de a reforma economia și a reduce datoriile. În opinia FMI, Grecia ar trebui să aibă o perioadă de grație de 20 de ani, înainte de a face orice plată a datoriilor și plățile finale nu ar trebui să aibă loc până în 2055. Are nevoie de 10 miliarde de euro pentru a trece de următoarele câteva luni și alte 50 de miliarde de euro după aceea. Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a salutat intervenția FMI spunând într-un interviu televizat că ceea ce a spus FMI acum nu a fost niciodată în timpul negocierilor.”
„Principala industrie a Greciei se târâie, scrie portalul de ştiri Business Insider.
„Toți ies la pentru a îndemna turiştii din toată lumea să vină să viziteze Grecia. Astăzi a fost rândul preşedintelui Confederației Tursmului din Grecia Andreas Andreadis, care a apărut la Bloomberg TV pentru a explica în limba engleză, pentru potenţialii turişti, că "lucrurile sunt normale, iar realitatea lor de zi cu zi nu este afectată", ei pot accesa conturile lor, pot folosesc cardurile lor de credit, etc. Nu sunt probleme în acest moment", a spus el, dar a sugerat, "Evident, să aveţi nişte bani cash la voi, de asemenea." În paralel, Ministrul grec al Turismului, Elena Kountoura spune: "Turiștii care sunt în prezent în Grecia, precum și cei care vor veni, nu vor fi afectaţi de cele mai recente evoluții și pot continua să se bucure de vacanţele lor în Grecia, fără cea mai mică problemă." Am auzit asigurări similare și în altă parte. Și noi credem. Dacă am avea timp, am merge în Grecia imediat. E o țară frumoasă, cu o mâncare şi un vin fantastice, oameni ospitalieri, o enormă bogăție culturală, milioane de lucruri de făcut și veri calde. Iar acum ar putea fi un stimulent suplimentar pentru noi: mai puțini turiști decât în timpul haosului normal din vară. Turismul este crucial. Este cea mai mare industrie din Grecia. Este singura industrie majoră în continuă creștere. Este vibrant, rezistent și plin de resurse. Turismul a evitat cu succes marasmul economic din ultimii ani. Nici un guvern nu a fost capabil să-l omoare, spre deosebire de alte industrii. Turismul a reprezentat 17,3% din PIB-ul Greciei în 2014 și de 9,4% din totalul locurilor de muncă. Industria sprijină, de asemenea numeroase locuri de muncă în afara industriei; locurile de muncă directe și indirecte combinate ajunge la 19,4% din gradul de ocupare a forţei de muncă. Acest procent este de aşteptat sa crească cu 3,9% în 2015.”
„Gloria Europei pune în pericol proiectul de după cel de-al Doilea Război Mondial”, titrează The Wall Street Journal.
„Marele proiect al unui preconizat superstat european se confruntă cu cea mai mare provocare a istoriei sale duminică, atunci când grecii vota într-un referendum care ar putea decide soarta zonei euro.”