„Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a fost la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin. La conferința de presă comună, Tsipras a declarat că Grecia nu a fost în favoarea sancțiunilor occidentale impuse Rusiei, adăugând că acestea riscă începerea unui alt Razboi Rece. Putin a spus că este regretabil faptul că economia Greciei a fost lovită de sancțiunile impuse Rusiei, dar nu se poate face nicio excepție pentru nicio țară din UE. Liderul de la Kremlin a precizat că Grecia nu a cerut ajutor financiar din partea Rusiei, dar a adăugat că Rusia a fost dispusă să discute despre investiții în proiecte din Grecia. Austria a avertizat Grecia să nu se apropie foarte mult de Rusia”, mai scrie Guardian.

„La Moscova, Alexis Tsipras se felicită pentru primăvara relaţiilor greco-ruse”, titrează Le Monde.

„Intrevederea a durat, iar liderii greci și rus i-au pus capăt cu stiloul în mână. „Mass-media este poate obişnuită să facă comentarii în privinţa guvernului grec anterior, ca și cum am fi o colonie, dar avem aceleași drepturi ca și alte țări europene", a declarat prim-ministrul Alexis Tsipras, răspunzând la o întrebare referitoare la eventualele temeri de a fi aruncat "peste bordul european", după întâlnirea sa cu președintele rus Vladimir Putin. "Grecia este o țară suverană", a precizat din nou Tsipras, „o ţară care are "dreptul de a apăra interesele poporului său și de a ieşi din criză". Unitatea Uniunii Europene a dispărut într-adevăr miercuri în sălile Kremlinului, în urma unei alianţe cu o mulțime de "rădăcini" și o "religie comună". "Am adus primăvară în relațiile dintre Grecia și Rusia", a declarat premierul Tsipras.”

„În vreme ce Grecia se luptă cu criză datoriilor, băncile sale se confruntă cu problema datoriilor pe termen scurt”, scrie publicaţia The New York Times.

„Se întâmplă un lucru ciudat în timp ce Grecia se luptă pentru a evita falimentul: băncile sale se încarca cu tot mai multe datorii. Aceste obligațiuni pe termen scurt care au fost emise de cele mai mari bănci din țară și poartă garanția guvernului elen nu sunt vândute investitorilor străini. Acestea sunt emise de singura entitate care ar îndrăzni să le cumpere: ele însele. În ultimele patru luni, unele dintre cele mai mari banci din Grecia, printre care Piraeus, Alpha și Eurobank – au emis obligaţiuni garantate de stat în valoare de peste 13 miliarde de euro. Ranite de dispariția depozitelor şi de creditele neperformante, obligațiunile bancare grecești sunt la fel de toxice pe cât de toxică poate fi o investiţie de acest fel. Băncile sunt ţinute în viaţă de un program de creditare de urgență supravegheat de Banca Centrală Europeană, prin care au acces la împrumuturi pe termen scurt de la propria banca centrală.”

„Afacerea de 70 de miliarde de dolari a Shell ar putea aduce un val de fuziuni în domeniul energiei”, scrie portalul de ştiri Business Insider.

„Compania de petrol și gaze Shell a fost de acord sa cumpere rivalul britanic BG Group pentru suma de 47 de miliarde de lire sterline, echivalentul a 69.7 miliarde de dolari, într-o afacere care poate semnala un nou val de mega-fuziuni, în condiţiile în care industria energetică încearcă să se adapteze la prețuri mai mici. Royal Dutch Shell a anunţat miercuri că va plăti echivalentul a 13.67 de lire sterline în numerar şi acţiuni pentru fiecare acţiune a BG Group, cu 50% mai mult decat preţul de închidere de marţi. Tranzacţia va stimula rezervele de petrol şi gaze ale Shell cu 25%, inclusiv proiectele offshore din Australia și Brazilia și îi oferă o prezență mai mare pe piața gazelor naturale lichefiate, care înregistrează o creștere rapidă, a anunţat compania Shell.”

„Război în Peninsula Arabiei: Kerry avertizează Iranul faţă de continuarea amestecului în treburile interne ale Yemenului”, citim în publicaţia germană Der Spiegel.

„SUA alimentează  aeronavele din Arabia Saudită, pe măsură ce această ţară se află în război împotriva milițiilor Houthi. Iranul răspunde și trimite, de asemenea, nave de război spre Yemen, spre dezolarea Secretarului de Stat al SUA, John Kerry.”

„Acordul nuclear iranian îi dă lui Assad motive de îngrijorare, titrează The Wall Street Journal.

„Ca şi Israelul și Arabia Saudită, președintele sirian Bashar al-Assad are propriile sale motive să fie îngrijorat după acordul-cadru nuclear al Iranului cu SUA și alte puteri mondiale. La prima vedere, prospectul înţelegerii nucleare a Teheranului est o veste bună pentru preşedintele sirian. Dar la o privire mai atentă observăm ca strategia zonală se schimbă, iar Bashar al-Assad s-ar putea îngrijora în egala măsură.”