“Romania, in discutiile pentru un nou sistem antiracheta. O noua capacitate anti-aeriana dezvoltata de SUA, Germania si Italia intra pe harta Europei”, scrie Hotnews.
“Romania a discutat cu dezvoltatorii unui nou sistem de aparare anti-aerian si anti-rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, realizat de SUA în colaborare cu Germania si Italia şi care a fost gandit sa înlocuiasca sistemul de rachete Patriot. Denumit MEADS, sistemul este unul modular, oferă o protecţie pe 360 de grade şi poate contracara mai multe ţinte simultan, iar autoritatile de la Berlin l-au ales deja să intre în dotarea forţelor germane. Sistemul este complet mobil, montat pe camioane speciale şi e format din două tipuri de radare, lansatoarele de rachete si de unităţi de tip "Battle Manager" – care integrează toate datele provenite de la senzori şi care controleaza rachetele lansate. Ca interceptori, sistemul foloseste rachete de tipul PAC-3 MSE. În acelaşi timp, Polonia si Turcia s-au aratat interesate de achiziţionarea sistemului, iar alte state din centrul şi estul Europei, printre care şi Romania, au demarat discuţii şi ar putea integra anumite elemente din sistem care să colaboreze între ele. Spre deosebire de actualul sistem antiracheta de la Deveselu – Aegis Ashore, gândit pentru rachete balistice şi contracararea lor în afara atmosferei – sistemul MEADS ofera protecţie faţă de rachetele balistice şi de croazieră, aeronavele şi dronele din interiorul atmosferei ce pot fi o ameninţare. Spre exemplu, Romania dispune de radare compatibile pentru integrarea intr-un astfel de sistem. Vorbim despre cele două radare militare ultraperformante de tip TPS-77 mobile, achizţionate de la Lockheed Martin chiar la începutul acestui an. "România se poate folosi de sistem prin arhitectura comună a statelor NATO. Ca exemplu, dacă achizitionează şi operaţionalizeaza o unitate de tip Battle Manager, ea poate fi folosită în comun cu restul echipamentelor sale de tip SHORAD – Short Range Air Defense si VSHORAD – Very Short Range Air Defense – şi, în acelaşi timp, poate fi interconectată cu restul sistemelor NATO. Dacă o ţară nu îşi poate permite să achizitioneze tot sistemul – şi sunt multe ţări care nu au astfel de bugete – pot fi cumpărate doar anumite componente ale sistemului. Alte ţări care au alte elemente – dacă va fi nevoie – le pot mobiliza rapid în ajutor", a mai explicat Kee. Germania a decis déjà ca va achizitiona sistemul antiracheta şi va cheltui câteva miliarde de euro, iar pe lângă ţările central şi est-europene care tatonează terenul, de system s-a mai arătat foarte interesată şi Turcia, mai scrie Hotnews.
“Lovitura americană împotriva liderului talibanilor este văzută ca un mesaj pentru Pakistan”, titrează The New York Times.
“Sâmbătă dimineața, un Pashtun de vârstă mijlocie a utilizat documente falsificate pentru a trece din Iran în Pakistan. Câteva ore mai târziu, pe o porţiune singuratică de şosea, el a fost incinerat de o dronă americană. Nu este tocmai clar modul în care americanii l-au urmarit pe mollahul Akhtar Muhammad Mansour, liderul talibanilor afgani, aflat într-un Sedan alb pe întinderea aridă din provincia Baluchistan. Statele Unite ale Americii au procedat la un amestec de interceptări telefonice și informaţii din surse, au declarat oficiali americani și europeni și au existat rapoarte potrivit cărora Pakistanul a oferit de asemenea informații. Președintele Obama a descris luni moartea mollahului Mansour ca un "reper important" – dar lovitura a fost, de asemenea, o ilustrare a relației încurcate dintre Washington și Islamabad. Casa Albă a concluzionat că loderul talibanilor era un obstacol încăpățânat în ce priveşte discuțiile de reconciliere și nu a dat un preaviz Pakistanului referitor la operațiune.”
„Armata SUA vrea o mai mare libertate de a-i lovi pe talibani”, titrează The Wall Street Journal.
“Moartea liderului talibanilor într-o atac american cu dronă aprinde discuțiile între armata SUA și Casa Albă în privinţa autorizării forţelor SUA de a desfășura operațiuni ofensive împotriva grupului insurgent din Afganistan. Armata americană dorește permisiunea preşedinţiei pentru a utiliza puterea aeriană pentru a stopa ameninţarea înaintării grupului, în această vară.”
„Poliţia greacă a început evacuarea taberei de migranţi de la Idomeni”, scrie The Guardian, în pagina electronic.
“Evacuarea taberei de refugiaţi şi migranţi de la Idomeni, de la frontiera dintre Grecia şi Macedonia, unde se afl[ circa 8400 de persoane, a început marţi dimineaţă, în prezenţa unui important dispozitiv poliţienesc. Evacuarea taberei improvizate de la Idomeni se desfăşoară lent şi cu calm, a declarat agenţiei franceze de presă purtătorul de cuvânt al Serviciului de coordonare a crizei migratorii, Giorgos Kyritsis. “Operaţiunea a început marţi în jurul orei 04:00 GMT şi se desfăşoară într-un ritm lent şi cu calm şi nu este necesară recurgerea la forţă”, a spus acelaşi purtător de cuvânt. Jurnaliştii nu au avut acces la tabără marţi dimineaţă, poliţia blocându-le calea la trei kilometri de acest loc. Cel puţin 200 de poliţişti, dintre care zeci în haine civile, şi 20 de maşini ale poliţiei au fost desfăşuraţi la Idomeni, iar un elicopter survolează zona deasupra taberei de migranţi, unde numeroase familii au trăit în condiţii mizere mai bine de trei luni. Forţele de ordine încurajează migranţii, în majoritatea cu familii, să iasă din corturi şi să se îmbarce în autobuze pentru a fi transferaţi la adăposturile învecinate. De luni, un număr mare de poliţişti a sosit la Idomeni pentru a pregăti această operaţiune de evacuare. Ordinul de evacuare a taberei a determinat deja 400 de persoane să accepte duminică transferul lor într-un adăpost din apropierea oraşului Salonic, în timp ce un alt grup de 400 de persoane se pregătea luni seara să-i urmeze. Suprapopularea taberei din Idomeni a început în primele zile ale lunii martie, după închiderea aşa-numitei rute balcanice, folosite de migranţi din Orientul Mijlociu pentru a ajunge în vestul Europei.”
“Prezidenţiale în Austria: o tresărire cetăţenească”, scrie Le Monde.
“Candidatul de extremă-dreapta Norbert Hofer şi-a recunoscut înfrângerea în faţa contracandidatului său ecologist, Alexander van der Bellen, în alegerile prezidenţiale din Austria. Hofer a menţionat că este o zi tristă şi că ar fi fost bucuros să îndeplinească funcţia de preşedinte al Austriei. Anterior, presa austriacă şi BBC au anunţat că Alexander van der Bellen a câştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Austria, desfăşurat duminică. Acesta este cel mai strâns scrutin din istoria ţării. După numărarea voturilor prin corespondenţă exprimate la alegerile prezidenţiale de duminică din Austria, candidatul de extremă-dreapta Norbert Hofer a obţinut 49,7% din voturi, în timp ce contracandidatul său, ecologistul Alexander van der Bellen, a primit 50,3% din voturi, a informat luni Ministerul de Interne austriac. În ciuda înfrângerii, sprijinul puternic al populaţiei pentru platforma eurosceptică şi antiimigraţie promovată de Hofer dovedeşte o tot mai mare acceptare a publicului a unor astfel de luări de poziţie în Europa, comentează DPA.”