“Croaţia a închis joi "până la noi ordine" şapte din cele opt puncte de trece a frontierei cu Serbia, după pătrunderea masivă a migranţilor din Orientul Mijlociu aflaţi pe teritoriul ţării vecine Serbia, a informat Ministerul de Interne de la Zagreb. "Traficul este interzis la punctele de trecere a frontierei Tovarnik, Ilok, Ilok 2, Principovac, Principovac 2, Batina şi Erdut", a declarat ministerul într-un comunicat. Peste 11.000 de migranţi au trecut în ultimele două zile graniţa croată venind din Serbia, a precizat documentul amintit. Refugiaţii care au ajuns în Croaţia, venind dinspre Serbia, fac tot posibilul pentru a părăsi cât mai repede centrele de primire unde au fost conduşi de autorităţile croate şi încearcă fiecare să găsească un mijloc de transport către Slovenia, cu obiectivul de a ajunge în final în Austria sau Germania, relatează agenţia EFE. Ungaria a început vineri dimineaţa construirea unui gard provizoriu la graniţa cu Croaţia pentru a stăvili afluxul de migranţi, a anunţat premierul Viktor Orban. Şeful guvernului de la Budapesta a declarat la postul public de radio Kossuth că gardul urmează să aibă o lungime de 41 de kilometri. Pe de altă parte, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto şi omologul său sloven Karl Erjavec şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că autorităţile croate îi trimit pe migranţi în Ungaria şi Slovenia în loc să le ofere asistenţă. La rândul ei, Poliţia slovenă a oprit un tren care transporta refugiaţi, în gara Dobova, de partea slovenă a graniţei cu Croaţia. "Trenul, cu 200 de refugiaţi în vagoane, a fost oprit", a declarat o purtătoare de cuvânt a poliţiei, Vesna Drole, citată de Reuters. Este cel mai important grup de migranţi care a încercat să intre în Slovenia după ce mii de refugiaţi au început să traverseze Peninsula Balcanică. În ultimele două zile, 9.000 de migranţi au pătruns în Croaţia venind din Serbia, după ce Ungaria a decis să îşi închidă graniţa de sud, de-a lungul căreia a instalat un gard de sârmă ghimpată. Autorităţile croate declaraseră cu o zi înainte că îi primesc cu refugiaţi cu braţele deschise s-au răzgândit în mai puţin de 24 de ore”, mai scrie Guardian.

“În Croaţia, itinerariul imigranţilor compromis”, scrie Le Monde.

“Preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, a cerut armatei să fie pregătită să protejeze graniţele ţării de migraţia ilegală, în caz de nevoie, relatează agenţiile Hina şi Reuters. ''Preşedintele s-a întâlnit cu şeful Statului Major al armatei, generalul Drago Lovric, şi i-a cerut ridicarea nivelului de alertă şi ca forţele armate să fie pregătite, în caz de nevoie, pentru a proteja graniţele naţionale de migraţia ilegală'', a declarat o sursă apropiată şefei statului croat. Ca urmare a escaladării crizei refugiaţilor, Kolinda Grabar-Kitarovic si-a scurtat vizita sa în peninsula Istria, din vestul Croaţiei si a convocat pentru vineri Consiliul de Securitate Internă. Ea si-a exprimat nemultumirea fată de evolutiile de la frontiera de est a tării, unde un număr mare de refugiati sosesc din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, cu doar 24 de ore înainte autorităţile de la Zagreb spuneau cu cateva zile înainte că îi primesc cu refugiaţi cu bucurie. Situaţia s-a însă radical în mai puţin de 24 de ore. Slovenia reintroduce temporar controalele la graniţa cu Ungaria începând de joi, a anunţat Comisia Europeană, potrivit căreia decizia pare să corespundă regulilor ce guvernează spaţiul Schengen, relatează DPA. “Reintroducerea temporară a controalelor la graniţă între statele membre este o posibilitate excepţională prevăzută în mod explicit şi reglementată de Codul Frontierelor Schengen în cazul unei ameninţări grave a ordinii publice sau a securităţii interne”, a menţionat Comisia Europeană. Finlanda va întări controlul asupra afluxului de imigranţi la frontiera cu Suedia, după ce s-a confruntat cu o creştere spectaculoasă a numărului de solicitanţi de azil, în special irakieni, a anunţat, joi, ministrul de interne finlandez, Petteri Orpo. “Vom avea un control întărit în regiune asupra cetăţenilor străini din partea poliţiei, poliţiei de frontieră şi autorităţilor pentru imigraţie. Scopul nostru este de a intra în contact cu toţi imigranţii ilegali, pentru a-i ghida spre o platformă de primire”, a declarat Petteri Orpo pentru AFP. Această platformă va fi construită în nordul ţării, lângă frontiera cu Suedia.”

“Ungaria, Croaţia, Austria, Germania… modificare în afluxul de imigranți spre Europa”, mai scrie Le Monde.

„Închiderea frontierelor în Ungaria, confruntări în Serbia, a sporit controlul în Germania sau Austria, noi itinerarii în Croația… În pofida călătoriilor înşelătoare, migranții continuă să năvălească în Europa de Vest, venind din zonele de conflict din Siria, Afganistan și din alte părți, în proporții istorice: 500.000 bărbați, femei și copii au fost număraţi la granițele UE de la începutul anului, față de 280.000 în 2014, potrivit Frontex, Agenția Europeană pentru frontierele externe ale spațiului Schengen. Preşedintele François Hollande a avertizat joi împotriva pericolelor care ar ameninţa Spaţiul Schengen dacă nu se ajunge la un acord în Europa privind primirea refugiaţilor din Orientul Mijlociu, potrivit unui interviu acordat AFP. “Da, dacă nu există mecanismul unor centre de înregistrare pentru a distinge refugiaţii de migranţii economici şi a asigura repartizarea beneficiarilor de drept de azil', a afirmat preşedintele francez, referindu-se la un posibil pericol pentru Spaţiul Schengen, zonă de liberă circulaţie între 26 de ţări din Europa. “Schengen ar fi în pericol dacă nu ar mai exista control la graniţele externe” ale UE, a subliniat şefului statului francez. În acest caz, “statele vor restabili într-o manieră sau alta frontiere naţionale”, a apreciat el. Circa 8.500 de noi refugiaţi au ajuns în ultimele patru zile pe insula grecească Lesbos, dintre care 1.500 au sosit în zorii zilei de joi după ce au traversat cu bărci aflate în stare precară cei circa 20 de kilometri care despart această insula de coastele Turciei. Insula Lesbos este pentru aceşti imigranţi doar un punct de trecere în drumul lor către vestul Europei. Comisia Europeană a propus joi ca fonduri europene în valoare de 1 miliard de euro, deja prevăzute pentru Turcia ca ţară candidată la UE, să fie acordate autorităţilor de la Ankara pentru a face faţă crizei refugiaţilor, transmite agenţia EFE. “Turcia este o ţară cheie pentru soluţionarea crizei refugiaţilor”, a recunoscut la o conferinţă de presă comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, austriacul Johannes Hahn. Drept urmare, executivul comunitar este dispus să strângă un miliard de euro din fondurile deja prevăzute pentru Turcia, care să fie direcţionate în special către îmbunătăţirea infrastructurilor şi integrarea refugiaţilor, a menţionat comisarul european. Sute de refugiaţi dintre cei circa 1000 blocaţi de câteva zile în zona localităţii turce Edirne, aflată în apropierea graniţei cu Grecia şi Bulgaria, au intrat joi în greva foamei pentru a li se permite să plece mai departe într-una din aceste ţări, astfel încât să-şi poată continua călătoria către vestul Europei. Uniunea Europeană intenţionează să deblocheze 200 de milioane de euro pentru a frâna exodul migranţilor din Eritreea care fug din cauza regimului represiv de la Asmara, a declarat joi comisarul european pentru dezvoltare, Neven Mimica, citat de AFP. Eritreenii constituie cel de al treilea contingent de migranţi, după sirieni şi afgani, care încearcă să ajungă în Europa.”

“Dezbatere privind refugiaţii din UE: Steinmeier vrea ca est-europenilor să le fi impuse cote dacă este necesar”, scrie publicaţia germană Der Spiegel.

“Germania preia mulți refugiați, alte state ale UE mai greu. Ministrul de Externe german, Frank-Walter Steinmeier vrea să pună capăt distribuției nedrepte: Europei de Est i s-ar putea impune o cotă chiar împotriva voinței ei. "Ar trebui să se ia în considerare instrumentul deciziei majorității" spune politicianul SPD. Un avertisment clar. Cancelarul german Angela Merkel, care avusese o poziţie tolerantă faţă de imigranţi, a fost nevoită să-şi schimbe de curând punctul de vedere. Nu a mai avut niciun fel de poziţie publică de câteva zile. La rândul ei, România, prin preşedintele Klaus Iohannis a anunţat la început că statul român va primi peste 1700 de refugiaţi, apoi ca statul român este nevoit să preia mai mulţi, în condiţiile în care numărul refugiaţilor creşte de la zi la zi. Instabilitatea europeană şi lipsa consensului constituie o vulnerabilitate.”

„MI5 – Ameninţarea teroristă  în Marea Britanie, la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani şi este în creştere”, citim în The Independent.

„Ameninţarea teroristă la adresa Marii Britanii se află în prezent la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani. Şi este în creştere, a declarat şeful serviciilor britanice de informaţii MI5, Andrew Parker. Într-un interviu acordat joi postului BBC, Parker a declarat că poliţia şi serviciile secrete au dejucat în ultimele 12 luni şase comploturi teroriste şi a avertizat că această ameninţare este în creştere. Şeful MI5 a susţinut şi necesitatea ca acest serviciu de informaţii interne să primească prin lege noi puteri pentru a putea intercepta comunicaţiile, întrucât teroriştii utilizează tot mai mult internetul pentru a-şi transmite informaţii între ei şi pentru a incita la acte de terorism sau pentru a coordona astfel de acţiuni. El a susţinut că serviciile secrete nu au intenţia să supravegheze comunicaţiile private ale cetăţenilor şi că doresc să lucreze într-un cadru legal transparent, dar a insistat că actualul mod în care datele de pe internet sunt protejate îngrădeşte accesul serviciilor la aceste informaţii.”

“Fed întârzie o mutare privind ratele dobânzilor din SUA”, titrează The Wall Street Journal.

“Federal Reserve – Fed a decis joi seară să menţină nemodificată dobânda de politică monetară la un nivel apropiat de zero, îngrijorată de starea economiei mondiale, volatilitatea de pe pieţele financiare şi inflaţia redusă de acasă, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei majorări a costului creditului la finele acestui an. Banca centrală a SUA menţine de peste şase ani dobânda de bază la un nivel apropiat de zero, pentru a stimula creditarea, consumul şi creşterea economică. La sfârşitul unei reuniuni de două zile, Comitetul de politică monetară de la Fed – FOMC a anunţat că a decis să menţină dobânda de referinţă la un nivel cuprins între 0% şi 0,25%, nivel la care staţionează din luna decembrie 2008. În comunicatul de presă publicat la sfârşitul reuniunii, Fed apreciază că activitatea economică avansează în ritm moderat, piaţa muncii se apropie de gradul maxim de ocupare însă inflaţia rămâne la un nivel redus. Fed a lăsat în continuare deschisă posibilitatea unei majorări de dobândă în cursul acestui an.”