“Alianţa Nord-Atlantică a aprobat, miercuri seară, crearea unei noi structuri militare pentru apărarea statelor central şi est-europene de ameninţările Rusiei, trupe suplimentare urmând să fie staţionate cel puţin temporar în România, Bulgaria, Polonia şi ţările baltice. Miniştrii Apărării ai statelor NATO, reuniţi la Bruxelles, au aprobat crearea unei noi forţe multinaţionale pentru protejarea ţărilor expuse ameninţărilor Rusiei, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO. Stoltenberg a precizat că noile contingente vor fi staţionate prin rotaţie în state central şi est-europene membre NATO. Componenţa detaliată a contingentului va fi decisă în primăvară. "Noua forţă va fi multinaţională, pentru a transmite clar semnalul că un atac împotriva unui aliat va fi un atac împotriva tuturor aliaţilor şi că întreaga Alianţă va riposta", a declarat Jens Stoltenberg, miercuri seară. Potrivit unor surse diplomatice, Alianţa Nord-Atlantică ar putea trimite câte 1.000 de militari în România, Bulgaria, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia. Noul contingent va fi susţinut de forţa de reacţie rapidă, care are 40.000 de membri, cu mijloace aeriene, navale şi unităţi speciale. "Prezenţa NATO în Polonia şi în alte state aliate va transmite Rusiei un semnal clar: NATO va răspunde oricărei agresiuni împotriva unui aliat", a avertizat Stoltenberg, mai scrie militarytimes.com
“Nato poate desfășura mii de militari în Europa pentru a ţine Rusia la distanţă”, titrează telegraph.co.uk
„NATO a aprobat, miercuri, crearea unei noi forţe militare pentru apărarea statelor central şi est-europene în faţa ameninţărilor Rusiei. Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg a anunţat că Alianţa Nord-Atlantică a decis suplimentarea prezenţei militare în zona Mării Negre, inclusiv prin staţionarea unor avioane de recunoaştere Awacs în România, Bulgaria şi Turcia. În replică, Ministerul rus de Externe a transmis că Rusia nu reprezintă o ameninţare de tip real pentru Alianţa Nord-Atlantică, denunţând consolidarea prezenţei militare NATO în Europa de Est şi avertizând că Moscova intenţionează să adopte măsuri simetrice. Administraţia Barack Obama a anunţat săptămâna trecută intenţia de a suplimenta substanţial capacităţile militare în state NATO din Europa Centrală şi de Est, în scopul contracarării agresivităţii Rusiei, fonduri destinate acestui plan fiind prevăzute în bugetul din 2017. Preşedinţia Statelor Unite va solicita un buget militar de 3,4 miliarde de dolari destinat Europei de Est în anul 2017, comparativ cu fondurile de 789 de milioane de dolari alocate în prezent. Pentagonul ar urma să utilizeze fondurile pentru suplimentarea capacităţilor militare – armament greu, vehicule blindate şi alte echipamente – în ţări membre NATO din Europa Centrală şi de Est. Rusia a redus activităţile militare în estul Ucrainei, dar, potrivit Occidentului, menţine prezenţa în această zonă. Nu este clar care va fi reacţia Administraţiei Vladimir Putin la planurile Statelor Unite. Alianţa a depus eforturi să respecte un acord convenit cu Rusia în 1997 de a se abţine "de la staţionarea suplimentară permanentă a unor forţe de luptă substanţiale" în estul Europei.”
“NATO suplimentează forţele şi exerciţiile militare în Europa de Est, în pofida apelurilor Rusiei”, scrie Russia Today.
“Miniştii apărării ai statelor NATO au decis miercuri seara crearea unei noi forţe multinaţionale în estul Europei şi să părocedeze la mai multe exerciţii militare. Moscova consideră provocatoare activitatea NATO în țările vecine, iar preocupările sale au fost confirmate de un sprijin militar pe care Statele Unite l-au dat guvernelor fostelor state sovietice cu pronunțate înclinații anti-Moscova. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat NATO că inflamează temerile privind o ameninţare din partea Rusiei pentru a-şi justifica existenţa şi pentru a se extinde spre Est, într-o declaraţie pentru cotidianul Moskovski Komsomoleţ, preluată de agenţia TASS. NATO "ar trebuie să rămână în graniţele sale", a spus el, criticând Alianţa pentru că a invitat Muntenegru să adere în rândurile sale. Acţiunile NATO afectează "stabilitatea globală", a avertizat Lavrov.”
“Un raport privind Siria arată că 11,5 la sută din populaţie a fost ucisă sau rănită în conflict”, scrie The Guardian.
“Bogățiile naționale, infrastructura și instituțiile Siriei au fost "aproape distruse" de "impactul catastrofal" al celor aproape 5 ani de conflict, arat[ un nou raport. Decesele cauzate de război, direct și indirect, se ridică la 470.000, potrivit Centrului sirian pentru Cercetarea Politicilor – SCPR – un total mult mai mare decât cifra de 250.000 la care a ajuns Organizația Națiunilor Unite până când s-a oprit colectarea datelor statistice, în urmă cu 18 luni. In total, 11,5% din populația țării a fost ucisă sau rănită de la criza izbucnită în martie 2011. Numărul răniților a ajuns la 1,9 milioane. Speranța de viață a scăzut de la 70 de ani în 2010 la 55.4 în 2015. Pierderile economice în Siria sunt estimate la 255 de miliarde de dolari.
“Proces, în Germania, împotriva unui fost guardian la Auschwitz”, scrie Le Monde.
“Acesta ar putea fi unul dintre ultimele cazuri juridice majore ale Holocaustului. Joi se deschide, în Germania, primul dintr-o serie de 4 procese împotriva unor foști gardieni la Auschwitz. Pârâtul, Reinhold Hanning, în vârstă de 93 de ani, este acuzat de complicitate la uciderea a cel puțin 170000 de persoane. Hanning, a cărui stare de sănătate nu îi permite decât două ore de audieri pe zi, riscă de la 3 la 15 ani de închisoare, o pedepsă mai degrabă simbolică din cauza vârstei sale înaintate. Alţi 2 bărbaţi și o femeie, toţi nonagenari, vor fi aduși în fața justiției în următoarele luni sub acuzaţii similare. Rainhold Hanning avea 20 de ani când a făcut parte din corpul de gardă în cel mai mare lagăr de exterminare din cel de-al Treilea Reich, cu sediul în Polonia, unde peste 1,1 milioane de oameni, în marea lor majoritate evrei au fost ucişi de naziști.”
